ÎCCJ amână pentru a șaptea oară decizia în dosarul de 5 miliarde de lei privind restanțele salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat din nou, joi, pronunțarea în procesul dintre instanța supremă, Guvern și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți în luna mai și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele rezultate în urma unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Te-ar mai putea interesa și: ÎCCJ amână pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

ÎCCJ amână pentru a șaptea oară decizia în dosarul de 5 miliarde de lei privind restanțele salariale ale magistraților

Verdictul, așteptat inițial joi după șase amânări anterioare, a fost din nou amânat. Noul termen pentru pronunțare a fost stabilit pentru 15 octombrie.

Miza financiară a procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul a circa un miliard de euro. Potrivit deciziei Curții de Apel București, dacă hotărârea va rămâne definitivă, Guvernul și Ministerul Finanțelor ar trebui să pună în executare plata sumelor în termen de 10 zile, inclusiv prin rectificare bugetară. Pentru întârziere sunt prevăzute penalități de 1% pe zi, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În acțiunea introdusă în instanță, Înalta Curte, prin președinta Lia Savonea, a susținut că neplata drepturilor salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani. Instanța supremă a mai argumentat că situația afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.

Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat decizia Curții de Apel și au formulat recurs la Înalta Curte. În cadrul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale pentru a se clarifica dacă o instanță poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare prin buget și dacă instanțele pot stabili drepturi salariale care depășesc limitele alocărilor bugetare aprobate prin lege.

Cu o zi înainte de noul termen de la Înalta Curte, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan. CCR a stabilit că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte și a precizat că nu poate interveni pentru a modifica sau corecta hotărâri judecătorești. Potrivit CCR, nemulțumirile față de astfel de decizii trebuie soluționate prin căile de atac prevăzute de procedura judiciară.