UPDATE. „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și a dispozițiilor art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege – RESPINGERE
Obiecția de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – AMÂNARE pentru 20 octombrie
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România – AMÂNARE pentru 20 octombrie
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr.267/2008 privind unele măsuri speciale pentru reglementarea avansului rest de justificat și pentru efectuarea recepției în faza unică a lucrărilor de construcții și a instalațiilor aferente acestora la obiectivul de investiții Palatul Parlamentului, precum și pentru reglementarea unor măsuri cu privire la administrarea imobilului Palatul Parlamentului – AMÂNARE pentru 20 octombrie
Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor – AMÂNARE pentru 20 octombrie”, se arată în comunicatul CCR.
Este vorba despre Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice şi Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, informează TVR Info.
Premierul Ilie Bolojan declara pe 1 septembrie că proiectul privind domeniul sănătăţii aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, adăugând că, deşi bugetele în domeniu au crescut an de an şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale şi problemele s-au acumulat.
„Proiectul aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi, reduce risipa, face sistemul mai accesibil”, arăta prim-ministrul, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
Tot miercuri, Curtea Constituțională va examina obiecția de neconstituționalitate formulată împotriva Legii de modificare și completare a Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, atât în ansamblul său, cât și în privința articolelor I pct. 5 și 6, III alin. (3), IV alin. (1) și V alin. (1) și (2), informează Observator.
Obiecțiile de neconstituționalitate au fost depuse de 28 de senatori din Grupul parlamentar AUR și de 51 de deputați din grupurile AUR, POT și SOS, în cazul Legii privind modificarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, precum și de 28 de senatori AUR și 73 de deputați AUR, SOS și POT, în cazul Legii privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice.
„Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului şi a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului.”
„Invocarea urgenţei pentru justificarea procedurii excepţionale reprezintă o minciună instituţională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acţioneze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenţei şi folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituţională şi o sfidare a principiului bunei-credinţe”, se arată într-un comunicat al AUR.
Pe 24 septembrie, Curtea Constituțională a amânat pronunțarea asupra mai multor obiecții de neconstituționalitate, inclusiv cea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea care modifică reglementările din domeniul pensiilor de serviciu.
Tot atunci, CCR a decis să reia dezbaterile și asupra sesizărilor depuse de Opoziție referitoare la legile privind sănătatea, redresarea și eficientizarea resurselor publice, precum și guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
Au fost, în schimb, respinse obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii privind eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome.
Potrivit unor surse, Judecătorii Curții Constituționale vor amâna din nou, miercuri, 8 octombrie, pronunțarea asupra sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Este a doua amânare a unei decizii considerate esențiale, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a evitat să precizeze dacă își va da demisia în cazul în care legea va fi declarată neconstituțională.