Diana Buzoianu refuză demisia după presiunile PSD: „Nu mă poate șantaja niciun om politic”

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat vineri, la Brașov, că nu intenționează să demisioneze, după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului Ilie Bolojan să o înlăture din funcție în contextul crizei apei din Prahova. Buzoianu a declarat că solicitarea are un substrat politic și că nu poate fi „șantajată de niciun om politic actual”. Ea a subliniat că nu a luat în calcul nicio clipă demisia, deoarece presiunile politice nu reprezintă un motiv valid pentru a părăsi Ministerul Mediului.

„Nu am luat în calcul nici măcar pentru o secundă acest lucru dintr-un singur motiv: aceste cereri vin pe un fond politic, iar pe mine nu mă poate şantaja niciun om politic actual. Nu există niciun fel de presiune care poate fi pusă pe mine în acest sens”, a afirmat Buzoianu răspunzând unei întrebări.

Te-ar mai putea interesa și: Diana Buzoianu, chemată la Ora Guvernului. AUR acuză „dezastrul de la Paltinu” și cere explicații urgente

Diana Buzoianu refuză demisia după presiunile PSD: „Nu mă poate șantaja niciun om politic”

Cererea lui Grindeanu vine după disfuncționalitățile majore apărute la sistemul de alimentare cu apă din Prahova, generate de o defecțiune la un baraj și de gestionarea deficitară a situației de către instituțiile responsabile. PSD solicită nu doar demiterea ministrului, ci și măsuri ferme privind conducerea Apelor Române și reorganizarea serviciilor de apă din județ.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, într-un interviu, că prioritatea Guvernului din ultimele zile a fost restabilirea alimentării cu apă potabilă pentru populație, nu discuțiile politice. El a detaliat modul în care ministerul și instituțiile din subordine ar fi trebuit să gestioneze problema, subliniind că intervenția la baraj trebuia programată astfel încât autoritățile locale, agenții economici și cetățenii să fie anunțați din timp pentru a-și putea crea rezerve de apă.

Bolojan a făcut și o diferențiere între „răspunderea directă” — când deciziile unui oficial produc efecte imediate — și „răspunderea morală”, care ține de percepția publică. Premierul a dat ca exemplu situațiile din spitale, unde responsabilitatea directă aparține conducerii unităților, dar percepția este că ministrul Sănătății trebuie să răspundă pentru orice incident.

În cazul crizei din Prahova, spune Bolojan, raportul Corpului de Control indică responsabilitatea directă a instituțiilor din lanțul decizional: administrația bazinală care gestionează județul, Apele Române și compania care se ocupă de tratarea apei. Conducătorii acestora și-au asumat demisiile, iar premierul afirmă că răspunderea trebuie să fie clară și proporțională cu faptele.