Barajul de la Mihăileni, blocat de ani de zile. Ministrul Mediului cere reautorizarea urgentă și amenință cu un audit

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Natalia Intotero, a criticat modul în care reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri-Oradea au gestionat proiectul de construire a barajului de la Mihăileni, din nordul județului Hunedoara. Aflată vineri la Deva, aceasta a atras atenția asupra faptului că, după ce lucrările au fost oprite în urma unei hotărâri judecătorești definitive, autoritățile responsabile nu au făcut demersuri suficiente pentru reluarea investiției și obținerea unei noi autorizații de mediu.

Te-ar mai putea interesa și: Luca Niculescu: România are capital pentru investiții, dar trebuie să reconstruiască încrederea între stat și mediul de afaceri

Barajul de la Mihăileni, blocat de ani de zile. Ministrul Mediului cere reautorizarea urgentă și amenință cu un audit

Natalia Intotero a declarat că este nemulțumită de lipsa de acțiune a reprezentanților ABA Crișuri-Oradea și a anunțat că ia în calcul solicitarea unui audit pentru a verifica modul în care proiectul a fost gestionat în ultimii ani. Ministrul consideră că situația reprezintă o nedreptate pentru locuitorii din nordul județului Hunedoara, care ar fi trebuit să beneficieze de finalizarea unei investiții importante pentru alimentarea cu apă și protecția împotriva inundațiilor.

Potrivit acesteia, proiectul de la Mihăileni poate fi reautorizat din punctul de vedere al legislației de mediu, iar lucrările ar putea fi aduse în legalitate și continuate cu finanțare de la bugetul de stat. Totuși, ministrul a subliniat că procedurile trebuie urgentate și finalizate până la sfârșitul anului 2026. În caz contrar, fondurile necesare pentru continuarea investiției nu vor mai putea fi incluse în bugetul de stat pentru anul 2027, ceea ce ar putea provoca o nouă întârziere a proiectului.

În același context, Natalia Intotero a criticat pierderea unor finanțări europene nerambursabile, în valoare de sute de milioane de euro, care ar fi putut fi utilizate pentru reabilitarea barajelor și a lacurilor de acumulare din România. Ministrul a precizat că, dintre proiectele vizate, a fost reabilitat un singur baraj și un singur polder, ambele în județul Bihor. Deși a apreciat realizarea acestor lucrări, ea a considerat că fondurile disponibile ar fi trebuit să ajungă și la alte investiții importante din țară.

Un exemplu oferit de ministru este barajul Valea de Pești, care asigură alimentarea cu apă pentru aproximativ 80% din populația Văii Jiului. Reabilitarea măștii asfaltice a acestui baraj necesită o investiție estimată la aproximativ 10,5 milioane de euro, sumă care va trebui suportată din bugetul de stat, după ce oportunitățile de finanțare externă au fost pierdute. Intotero a criticat faptul că autoritățile nu au acordat suficientă atenție implementării proiectelor, ceea ce a dus la pierderea unor sume importante care ar fi putut fi atrase din fonduri europene.

În ceea ce privește acumularea hidrotehnică de la Mihăileni, situată pe râul Crișul Alb, investiția este realizată în proporție de aproximativ 90%. Lucrările au început în anul 1987, iar în 2022 au fost finalizate mai multe componente importante ale obiectivului: barajul lacului de acumulare, evacuatorul de ape mari și sediul exploatării. Cu toate acestea, proiectul nu a putut fi dus la bun sfârșit din cauza problemelor juridice legate de autorizația de construire.

Investiția a fost oprită după ce Curtea de Apel Cluj a pronunțat, la 16 februarie, o hotărâre definitivă într-un proces intentat de o asociație de mediu. Decizia instanței a vizat neconcordanțe referitoare la avizul de mediu și a dus la pierderea autorizației de construire, ceea ce a făcut imposibilă continuarea legală a lucrărilor în forma existentă.

Finalizarea barajului de la Mihăileni este importantă pentru alimentarea cu apă a municipiului Brad și a localităților situate în aval. În plus, acumularea are rolul de a prelua viiturile formate pe versanți și de a reduce riscul de inundații, contribuind astfel la protejarea comunităților din zonă.