România, ultima în UE la locurile de muncă vacante. Doar 0,5% dintre posturi sunt disponibile

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata locurilor de muncă vacante, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În trimestrul al doilea din 2026, rata locurilor de muncă disponibile, dar neocupate, a fost de doar 0,5% în România, mult sub media de 2% la nivelul Uniunii Europene și de 2,1% în zona euro. Datele indică astfel o diferență importantă între piața muncii din România și cea din statele europene în care angajatorii au, în general, un număr mai mare de posturi disponibile, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: UE pregătește reguli drastice pentru protejarea copiilor online. Acces restricționat la rețele sociale și AI

România, ultima în UE la locurile de muncă vacante. Doar 0,5% dintre posturi sunt disponibile

La nivel european, cele mai multe oportunități de angajare raportate prin acest indicator s-au înregistrat în Țările de Jos, unde rata locurilor de muncă vacante a ajuns la 4,1%. Urmează Belgia, cu 3,3%, Malta, cu 3,1%, și Austria, cu 2,9%. Aceste valori arată o cerere de forță de muncă mult mai ridicată decât în România, unde doar aproximativ unul din 200 de posturi este vacant, raportat la totalul posturilor existente.

În partea opusă a clasamentului se află România, cu 0,5%, urmată de Polonia și Bulgaria, fiecare cu 0,8%, precum și de Spania și Slovacia, cu câte 0,9%. Prin urmare, România are cea mai redusă rată a locurilor de muncă vacante dintre statele membre analizate.

Situația s-a înrăutățit ușor și față de anul trecut. În trimestrul al doilea din 2025, România avea o rată a locurilor de muncă vacante de 0,6%, iar în aceeași perioadă din 2026 indicatorul a coborât la 0,5%. La nivelul UE, rata locurilor de muncă vacante a scăzut, de asemenea, atât în comparație cu trimestrul al doilea din 2025, cât și față de primul trimestru din 2026. Din cele 26 de state membre pentru care există comparații, rata a crescut în doar trei țări, a rămas stabilă în opt și a scăzut în 15.

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Cipru, unde rata a coborât cu 0,7 puncte procentuale, Belgia, cu o scădere de 0,6 puncte procentuale, și Austria, unde declinul a fost de 0,5 puncte procentuale. La polul opus, cele mai mari creșteri au fost consemnate în Slovenia, cu 0,3 puncte procentuale, Grecia, cu 0,2 puncte procentuale, și Suedia, cu 0,1 puncte procentuale.

Datele Eurostat sunt confirmate și de statisticile naționale. Potrivit Institutului Național de Statistică, în România existau 26.500 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea din 2026. Numărul este cu 1.800 mai mic decât în primul trimestru al anului și cu 4.900 mai mic decât în trimestrul al doilea din 2025. Cu alte cuvinte, în decurs de un an, numărul posturilor disponibile a scăzut cu aproape 5.000.

Rata calculată de INS pentru România a fost de 0,52%, în scădere cu 0,03 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu trimestrul al doilea din 2025, scăderea a fost de 0,09 puncte procentuale. Evoluția arată o reducere a cererii de personal din partea angajatorilor, cel puțin în ceea ce privește numărul de posturi declarate vacante.

Există însă diferențe importante între domeniile de activitate. Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante din România au fost raportate în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, unde rata a fost de 1,41%. Urmează intermedierile financiare și asigurările, cu 1,03%, transportul și depozitarea, cu 0,94%, și activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative, cu 0,90%.

Aceste date arată că, deși rata generală a locurilor de muncă vacante este foarte scăzută în România, există anumite domenii în care angajatorii continuă să întâmpine dificultăți în ocuparea posturilor disponibile. Energia, sectorul financiar, transporturile și activitățile culturale și recreative au, raportat la totalul posturilor existente, cele mai mari proporții de locuri vacante.

O parte importantă dintre posturile disponibile se află și în sectorul bugetar. Acesta a concentrat peste 19% din totalul locurilor de muncă vacante din România în trimestrul al doilea. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 2.700 de posturi, în administrația publică alte 1.400, iar în învățământ aproximativ 1.000 de locuri de muncă vacante.

La cealaltă extremă se află industria extractivă și sectorul tranzacțiilor imobiliare, unde au fost înregistrate doar câte 100 de locuri de muncă vacante. Diferențele dintre sectoare reflectă atât dimensiunea diferită a acestora, cât și necesarul de personal și ritmul de recrutare.

În ansamblu, cifrele conturează o piață a muncii românească în care numărul posturilor disponibile este redus și continuă să scadă. România se află mult sub media europeană și ocupă ultima poziție în clasamentul UE privind rata locurilor de muncă vacante. Reducerea numărului de posturi disponibile poate indica o încetinire a recrutărilor și o prudență mai mare din partea angajatorilor, într-un context economic în care companiile își ajustează costurile și planurile de angajare.