Senatul României urmează să dezbată și să voteze miercuri, 11 noiembrie, începând cu ora 10:00, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Documentul, intitulat „Bugetul statului la ora adevărului. Același ministru, două contabilități: una pentru români, alta pentru Bruxelles”, vizează modul în care sunt prezentate și raportate datele privind deficitul bugetar al României, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Alexandru Nazare: România vrea să încaseze 1,2 mld. euro din prima cerere de plată SAFE până la sfârşitul anului
Prin această moțiune, reprezentanții AUR critică ceea ce consideră a fi o prezentare selectivă a situației finanțelor publice și solicită Ministerului Finanțelor să ofere cetățenilor informații mai complete și mai transparente despre evoluția deficitului bugetar. Inițiatorii susțin că datele comunicate în prezent publicului, calculate pe baza fluxurilor de numerar, nu reflectă în totalitate situația fiscală a țării, în condițiile în care la nivelul Uniunii Europene este utilizată și metodologia ESA.
Potrivit argumentelor prezentate în document, România comunică în principal deficitul calculat prin metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul ESA, utilizat pentru evaluarea situației fiscale a statelor membre la nivel european, nu ar fi prezentat publicului în mod suficient de transparent și actualizat. AUR consideră că această diferență de raportare poate crea o imagine incompletă asupra situației reale a bugetului de stat.
În textul moțiunii, parlamentarii formațiunii susțin că românii au acces la cifrele considerate convenabile, în timp ce indicatorul pe baza căruia situația fiscală a României este evaluată la Bruxelles rămâne mai puțin vizibil pentru publicul din țară. Din acest motiv, inițiatorii solicită publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, în paralel cu datele privind deficitul în numerar.
AUR atrage atenția și asupra faptului că amânarea unor plăți nu înseamnă dispariția obligațiilor financiare ale statului și nici îmbunătățirea reală a situației bugetare. În opinia inițiatorilor, facturile neachitate la termen trebuie luate în considerare atunci când este evaluată situația finanțelor publice, iar transparența bugetară trebuie să includă și indicatorii care pot oferi o imagine mai puțin favorabilă asupra execuției bugetare.
Un alt argument invocat de AUR se referă la continuitatea conducerii Ministerului Finanțelor. În document, formațiunea îl critică pe Alexandru Nazare pentru faptul că a rămas în funcția de ministru al Finanțelor, deși a ocupat aceeași poziție și în guvernul anterior, condus de Ilie Bolojan, care a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD.
Inițiatorii consideră că există o contradicție între decizia politică de a demite un guvern pentru politica sa economică și menținerea în funcție a ministrului responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale. Astfel, AUR pune sub semnul întrebării continuitatea politicilor financiare și modul în care este gestionată comunicarea privind situația bugetară a României.
Prin moțiunea simplă, parlamentarii solicită modificarea practicii actuale de raportare a execuției bugetare. Mai exact, aceștia cer ca Ministerul Finanțelor să publice cel puțin o dată pe trimestru, pe lângă deficitul calculat pe baza fluxurilor de numerar, și o estimare actualizată a deficitului bugetar conform metodologiei ESA. Măsura ar urma să permită o mai bună comparare a datelor comunicate în România cu indicatorii utilizați la nivel european.
Dezbaterea și votul de miercuri vor stabili dacă senatorii susțin sau resping criticile formulate de AUR la adresa ministrului Finanțelor. Totuși, chiar dacă moțiunea simplă va fi adoptată, acest lucru nu înseamnă automat demiterea lui Alexandru Nazare și nici nu îl obligă pe acesta să demisioneze din funcție.
Potrivit regulamentului Senatului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin o pătrime dintre senatori. Adoptarea acesteia reprezintă o exprimare a poziției politice a senatorilor asupra unei probleme de politică internă sau externă ori asupra activității unui membru al Guvernului, fără să producă în mod automat efecte juridice privind încetarea mandatului ministrului vizat.