Alexandru Nazare: Deficitul bugetar a fost cu 4,1 mld. lei sub nivelul programat în trimestrul III

Alexandru Nazare avertizează, într-o postare pe Facebook, că atingerea ţintei de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an, depinde de încasarea ultimelor tranşe de granturi din PNRR, în valoare de 4,23 miliarde de euro, aflate în evaluarea Comisiei Europene.

Alexxandru Nazare arată că deficitul bugetar din trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă.

În primele nouă luni, deficitul a coborât de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, acesta s-a redus de la 5,31% la 3,81%.

Alexandru Nazare susține că investiţiile publice au reprezentat unul dintre principalii factori de susţinere a economiei

În trimestrul III, investițiile publice au însumat 47,81 miliarde de lei, respectiv 2,33% din PIB, în creştere cu 48,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

La nivelul primelor nouă luni, investiţiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară din 2025.

Alexandru Nazare spune că fondurile europene au asigurat 65,6% din totalul investiţiilor publice

Pe partea de venituri, încasările bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%, în timp ce veniturile provenite din economia internă au avansat cu 10,3%. Veniturile fiscale au depăşit cu 4,4% programul stabilit pentru trimestrul III.

Cea mai mare contribuţie la creşterea încasărilor fiscale a venit din TVA. Veniturile din această taxă au totalizat 44,14 miliarde de lei, cu 8,65 miliarde de lei, respectiv 24,4%, peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Evoluţia reflectă inclusiv efectul modificării cotelor de TVA în 2025.

În acelaşi timp, cheltuielile de funcţionare au crescut cu numai 1,8%, sub rata inflaţiei, iar ponderea lor în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%, potrivit datelor prezentate de Alexandru Nazare.

Nazare: Granturile PNRR de 4,23 mld. euro, riscul major pentru deficitul din 2026

Principalul risc pentru închiderea execuţiei bugetare în parametrii programaţi este legat de încasarea granturilor aferente cererilor de plată 5 şi 6 din PNRR. Componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB, iar sumele sunt în prezent în evaluarea Comisiei Europene.

Ministrul Finanţelor atrage atenţia că atingerea ţintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 depinde de banii care vor fi validaţi şi încasaţi efectiv până la 31 decembrie.

Riscul este cu atât mai important cu cât o parte dintre veniturile aferente granturilor PNRR au fost deja înregistrate în execuţia bugetară, în corespondenţă cu plăţile efectuate pentru proiectele finanţate prin acest mecanism. Aceste venituri pot necesita ajustări dacă sumele respective nu sunt validate şi transferate de Comisia Europeană.

În trimestrul III, plăţile pentru proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă prin PNRR au însumat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Validarea jaloanelor şi ţintelor asumate de România reprezintă condiţia pentru definitivarea veniturilor aferente acestor plăţi. În cazul în care fondurile nu sunt încasate, ajustarea veniturilor deja contabilizate ar putea pune presiune directă asupra deficitului bugetar.

O altă presiune asupra finanţelor publice vine din costul datoriei. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Pentru ultimul trimestru, Ministerul Finanţelor anunţă că va menţine o politică prudentă în privinţa cheltuielilor, pe principiul că nu vor fi angajate cheltuieli noi fără acoperire în venituri certe.

Alexandru Nazare a precizat că ministerul analizează, împreună cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorii principali de credite, stadiul proiectelor, plăţile efectuate, obligaţiile rămase şi sursele de finanţare disponibile. Rezultatele evaluării vor sta la baza deciziilor pe care Guvernul le va lua pentru încadrarea în ţinta de deficit.

Ministrul Finanţelor a avertizat că respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este esenţială pentru menţinerea ratingului suveran al României în categoria recomandată investiţiilor şi pentru limitarea costurilor de finanţare. Un derapaj bugetar ar putea duce la dobânzi mai mari pentru stat, companii şi populaţie şi ar reduce resursele disponibile pentru investiţii şi servicii publice.

„Miza respectării țintei de deficit este direct legată de ratingul de țară și de costul finanțării României. Respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este condiția menținerii ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și a unor costuri de finanțare suportabile.”

„Orice derapaj s-ar traduce în dobânzi mai mari pentru stat, pentru companii și pentru populație, în presiuni suplimentare asupra bugetului și în mai puține resurse pentru investiții, sănătate, educație sau servicii publice. Rigoarea în evaluare și execuție și prudența rămân principiile-cheie ale finalului de an.”

Citește și: Nazare: Execuția bugetară și continuitatea consolidării fiscale sunt principalele argumente ale României în evaluarea S&P