ICCJ amână pronunțarea în procesul cu Guvernul privind restanțele salariale ale magistraților

ICCJ a avut stabilit pentru joi dimineață recursul procesului deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, după ce Curtea de Apel București a obligat Executivul să aloce fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară.

Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de ICCJ și a dispus ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele salariale rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Instanța a stabilit, totodată, că obligațiile trebuie executate în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, sub sancțiunea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și a unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Dosarul va ajunge în fața instanței supreme, care va judeca recursul într-un litigiu în care este parte reclamantă.

Cererea de chemare în judecată este semnată de președinta ICCJ, Lia Savonea

Miza financiară a litigiului este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, potrivit premierului Ilie Bolojan, care a anunțat pe 2 iulie că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

Executivul susține că instanța și-a depășit competențele constituționale prin obligarea Guvernului să aloce fonduri prin rectificare bugetară. Potrivit argumentelor prezentate de Guvern, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea resurselor financiare reprezintă atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, reglementate de Legea finanțelor publice și Codul administrativ.

Litigiul are la bază plata unor diferențe salariale generate de decizii adoptate în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, cu aplicare retroactivă începând din 2018, pentru alinierea la hotărâri judecătorești definitive.

În proiectul bugetului de stat transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru bugetul Înaltei Curți în 2026, în creștere cu aproximativ 50% față de anul precedent, fondurile suplimentare fiind destinate în principal achitării acestor drepturi salariale restante.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din plăți și redirecționarea fondurilor către finanțarea unui pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

În acțiunea depusă în instanță, Înalta Curte susține că întârzierea plății afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani și acuză Guvernul că încalcă principiul separației puterilor în stat, prin neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive.
Pronunțarea Înaltei Curți în recurs este așteptată din nou pe 23 iulie.

Citește și: Guvernul sesizează CCR în disputa cu ÎCCJ privind plata restanțelor salariale din Justiție. Bolojan: Instanțele nu pot decide alocările bugetare