CCR analizează conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să analizeze joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Litigiul are la bază obligația impusă Guvernului de a achita restanțele salariale ale magistraților, precum și penalitățile aferente, în urma unor hotărâri judecătorești definitive.

Te-ar mai putea interesa și: ÎCCJ acuză Guvernul că pune presiune pe justiție după sesizarea CCR: „Procesele se soluționează în sala de judecată, nu în spațiul public”

CCR analizează conflictul dintre Guvern și ÎCCJ privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Sesizarea a fost formulată după ce Înalta Curte a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări salariale recunoscute retroactiv prin hotărâri judecătorești. În primă instanță, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Executivul să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.

Premierul interimar Ilie Bolojan susține însă că hotărârea instanței depășește limitele atribuțiilor puterii judecătorești și reprezintă o ingerință în competențele constituționale ale Guvernului și Parlamentului. Potrivit acestuia, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și repartizarea fondurilor publice sunt atribuții exclusive ale puterii executive și legislative, prevăzute de Constituție, de Legea finanțelor publice și de Codul administrativ.

În opinia Guvernului, instanțele au rolul de a interpreta și aplica legea, nu de a decide modul în care sunt distribuite resursele financiare ale statului. Bolojan a afirmat că, prin obligarea Guvernului să aloce sume importante exclusiv pentru plata drepturilor salariale din sistemul judiciar, puterea judecătorească se substituie autorităților responsabile de administrarea finanțelor publice și afectează echilibrul dintre puterile statului.

Premierul a explicat că, în luna martie, Înalta Curte a deschis acțiunea în instanță, solicitând plata a aproximativ 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante și penalități aferente. Curtea de Apel București a soluționat cauza cu celeritate și a admis cererea încă de la primul termen de judecată, pronunțând o hotărâre favorabilă ÎCCJ la începutul lunii mai. Guvernul a atacat decizia, iar procesul se află în continuare pe rol.

Potrivit lui Ilie Bolojan, consecințele financiare ale hotărârii sunt extrem de mari. Pe lângă plata celor 4,8 miliarde de lei, instanța a stabilit penalități de întârziere de 1% pe zi din valoarea datoriei, ceea ce ar însemna aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a circa 9 milioane de euro zilnic. În plus, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă amenzi suplimentare pentru neexecutarea hotărârii.

Șeful Executivului a atras atenția că impactul bugetar este chiar mai ridicat, deoarece există și alte litigii similare în sistemul judiciar. El a precizat că doar în zona parchetelor valoarea drepturilor salariale restante este estimată la aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce ar ridica nota totală de plată la peste 7 miliarde de lei, fără a include penalitățile.