ÎCCJ decide definitiv dacă Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale ale magistraților de aproape 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să pronunțe joi hotărârea definitivă în procesul de mare impact financiar deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Litigiul, aflat în faza de recurs, are o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei și privește achitarea unor majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Te-ar mai putea interesa și: CCR amână pentru 23 septembrie sesizarea Guvernului privind conflictul cu ÎCCJ pe tema restanțelor salariale ale magistraților

ÎCCJ decide definitiv dacă Guvernul trebuie să plătească restanțele salariale ale magistraților de aproape 5 miliarde de lei

Procesul a fost câștigat în primă instanță de ÎCCJ, după ce Curtea de Apel București a decis, pe 5 mai, că Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligați să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară, pentru plata integrală a restanțelor salariale către magistrați. Instanța a stabilit totodată un termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru punerea acesteia în executare, prevăzând sancțiuni severe în cazul întârzierii: penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care obligația nu este respectată.

În cadrul dezbaterilor din recurs, reprezentanții Guvernului au contestat legalitatea deciziei Curții de Apel, argumentând că instanța și-ar fi depășit atribuțiile constituționale prin obligarea Executivului să aloce fonduri suplimentare unei anumite categorii profesionale. Executivul a susținut că stabilirea și repartizarea resurselor bugetare reprezintă competența exclusivă a Guvernului și Parlamentului, iar termenul de 10 zile impus pentru executarea hotărârii este imposibil de respectat în condițiile procedurilor bugetare.

Guvernul a solicitat, de asemenea, sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind anumite prevederi ale Legii contenciosului administrativ. Executivul dorește clarificarea posibilității ca instanțele să oblige Guvernul la alocări bugetare suplimentare și să stabilească plata unor drepturi care depășesc sumele aprobate prin legea bugetului de stat. Totodată, reprezentanții Guvernului au cerut trimiterea unei întrebări preliminare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la pronunțarea acesteia.

Completul de trei judecători care judecă recursul a amânat pronunțarea pentru data de 23 iulie, când urmează să stabilească definitiv dacă Executivul este obligat să achite sumele restante în condițiile stabilite de Curtea de Apel.

Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte s-a amplificat și pe plan constituțional. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Executivul a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ. Potrivit acestuia, instanța supremă s-ar fi substituit puterii executive și legislative în domeniul gestionării finanțelor publice, depășindu-și rolul de interpretare și aplicare a legii. Bolojan a invocat Legea finanțelor publice și Codul administrativ, potrivit cărora elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și repartizarea fondurilor reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

Disputa are la bază plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv magistraților. În proiectul bugetului de stat transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent, tocmai pentru acoperirea acestor obligații financiare.

Restanțele provin din deciziile adoptate în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General, prin care salariile judecătorilor și procurorilor au fost majorate cu 25%, pentru alinierea la hotărâri judecătorești anterioare. Majorările au fost aplicate retroactiv începând cu anul 2018, generând obligații financiare semnificative pentru stat.

Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți a acestor plăți, redirecționând fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD, ceea ce a determinat Înalta Curte să deschidă acțiunea în instanță.