INS: Turismul românesc crește în iulie, dar bilanțul primelor șapte luni rămâne pe minus

Turismul din România a înregistrat o creștere a numărului de turiști în luna iulie 2026, însă datele pentru primele șapte luni ale anului indică, per ansamblu, o evoluție mai slabă față de aceeași perioadă din 2025. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în luna iulie, sosirile în structurile de primire turistică, inclusiv în apartamentele și camerele de închiriat, au crescut cu 6,2%, iar înnoptările au fost mai multe cu 6,1% față de iulie 2025.

Te-ar mai putea interesa și: Guvernul deschide calea pentru angajarea lucrătorilor străini sezonieri în agricultură și turism

INS: Turismul românesc crește în iulie, dar bilanțul primelor șapte luni rămâne pe minus

În total, în luna iulie 2026 au fost înregistrate 1,931 milioane de sosiri în unitățile de cazare din România. Majoritatea covârșitoare a turiștilor au fost români, aceștia reprezentând 83,7% din totalul sosirilor, în timp ce turiștii străini au avut o pondere de 16,3%. Datele arată astfel că piața internă continuă să reprezinte principala sursă de turiști pentru structurile de cazare din România.

În ceea ce privește numărul de înnoptări, în luna iulie au fost raportate 4,738 milioane, în creștere cu 6,1% față de aceeași lună a anului trecut. Și în acest caz, turiștii români au avut cea mai mare pondere, reprezentând 86,5% din totalul înnoptărilor, în timp ce turiștii străini au reprezentat 13,5%.

Durata medie a șederii diferă între turiștii români și cei străini. În iulie 2026, turiștii români au rămas, în medie, 2,5 zile, în timp ce turiștii străini au avut o ședere medie de aproximativ două zile. Acest indicator arată că, deși numărul vizitatorilor este important, durata sejururilor rămâne relativ redusă.

În ciuda creșterii înregistrate în luna iulie, gradul de utilizare a locurilor de cazare a scăzut ușor. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 38%, cu 0,4 puncte procentuale mai mic decât în iulie 2025. Astfel, creșterea numărului de turiști și a înnoptărilor nu s-a tradus automat într-o utilizare mai intensă a capacității de cazare disponibile.

Privind întreaga perioadă 1 ianuarie – 31 iulie 2026, situația este mai puțin favorabilă. În primele șapte luni ale anului au fost înregistrate 7,487 milioane de sosiri, ceea ce reprezintă o scădere de 1,6% față de perioada similară din 2025. Prin urmare, creșterea puternică din luna iulie nu a fost suficientă pentru a compensa scăderile înregistrate în lunile precedente.

Și numărul total de înnoptări din primele șapte luni a scăzut. În perioada ianuarie-iulie 2026 au fost înregistrate 15,543 milioane de înnoptări, cu 3,1% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea înnoptărilor este mai accentuată decât cea a sosirilor, ceea ce indică faptul că turiștii au avut, în medie, sejururi mai scurte.

În primele șapte luni, turiștii români au reprezentat 79,9% din totalul sosirilor, iar turiștii străini 20,1%. Aceeași distribuție este menționată de INS și în cazul înnoptărilor. Durata medie a șederii în perioada ianuarie-iulie a fost de 2,1 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.

Gradul de ocupare a structurilor de cazare a fost, de asemenea, mai redus în primele șapte luni. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a ajuns la 26%, cu 2,3 puncte procentuale sub nivelul consemnat în perioada similară din 2025. Datele indică astfel o presiune asupra sectorului turistic, în condițiile în care capacitatea de cazare este utilizată într-o proporție mai mică decât anul trecut.

La nivel regional, cele mai multe sosiri de turiști în primele șapte luni ale anului au fost înregistrate în București, Constanța și Brașov. Capitala a atras aproximativ 1,095 milioane de persoane, Constanța a înregistrat 1,028 milioane, iar Brașovul aproximativ 724.000 de turiști. Aceste trei destinații se mențin astfel printre principalele centre turistice ale României.

În ceea ce privește înnoptările, clasamentul este ușor diferit. Județul Constanța ocupă primul loc, cu 3,101 milioane de înnoptări, fiind urmat de București, cu 2,248 milioane, și Brașov, cu 1,378 milioane. Diferența dintre numărul sosirilor și cel al înnoptărilor arată importanța litoralului pentru turismul românesc, unde turiștii tind să petreacă perioade mai lungi decât în cazul unor deplasări scurte în alte destinații.

În cazul turiștilor străini, Germania, Italia și Statele Unite au fost principalele țări de proveniență în perioada ianuarie-iulie 2026. România a primit aproximativ 145.800 de turiști germani, 123.400 de turiști italieni și 101.300 de turiști americani. Aceste cifre arată că principalele piețe externe pentru turismul românesc rămân concentrate în Europa Occidentală, dar există și un flux important de vizitatori din SUA.

Statisticile INS includ atât structurile tradiționale de cazare, cât și apartamentele și camerele de închiriat, ceea ce oferă o imagine mai amplă asupra turismului și a modului în care sunt utilizate diferitele forme de cazare disponibile pe piață.

Pentru realizarea statisticii, INS a utilizat un eșantion construit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate sau clasificate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Departamentul pentru Turism. La data de 10 iunie 2026, lista cuprindea 16.347 de structuri cu peste zece locuri-pat, dintre care 9.523 erau structuri de cazare, iar 6.824 erau apartamente și camere de închiriat.

INS precizează însă că nu toate unitățile incluse în această listă au fost efectiv disponibile pentru turiști în luna iulie. Aproape 2.903 de structuri de cazare se aflau în reparații capitale, în timp ce alte 1.616 unități nu au completat chestionarul statistic din alte motive. Acest aspect trebuie luat în considerare atunci când sunt interpretate datele privind capacitatea de cazare și gradul de utilizare.

Te-ar mai putea interesa și: Paradoxul turismului din Spania. Țara se pregătește pentru un sezon record, dar unul din trei locuitori nu își permite o vacanță