Europa are în continuare nevoie de Statele Unite pentru apărarea continentului încă până la un deceniu, astfel încât liderii europeni ar trebui să evite să îl îndepărteze pe Donald Trump, a declarat ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, pentru POLITICO.
Totuși, Francken a precizat că există limite, în special în ceea ce privește recentele atacuri ale lui Trump la adresa premierului Italiei, Giorgia Meloni.
„Desigur că avem nevoie de el ca aliat, dar să nu se atingă de Meloni. Ea este regina dreptei de centru din Europa. Ea este liderul. Lăsați-o în pace”, a spus ministrul naționalist flamand.
Trump a publicat duminică seară o fotografie cu Giorgia Meloni, despre care a spus că ar avea nevoie de un ordin de restricție.
Citește și: Donald Trump reia atacurile la adresa Giorgiei Meloni și publică un mesaj ironic pe rețelele sociale
Ironia publică vine după o întâlnire stânjenitoare dintre cei doi lideri la summitul G7 din iunie, desfășurat la Évian, în Franța. Ulterior, Trump a susținut că Meloni l-ar fi „implorat” să facă o fotografie împreună, afirmație respinsă de premierul italian.
„Îmi place de ea, este conservatoare, suntem pe aceeași lungime de undă… și apoi ajungi să te cerți pentru ce? Pentru o fotografie!”, a spus Francken.
Ministrul belgian al Apărării a subliniat că Uniunea Europeană este încă departe de momentul în care s-ar putea apăra fără sprijinul continuu al Statelor Unite, motiv pentru care europenii „trebuie să îi păstreze pe americani de partea lor”. Potrivit acestuia, Europa va avea nevoie de „cinci până la zece ani” pentru a dezvolta capacitățile militare convenționale furnizate în prezent de SUA.
Trump a criticat în mod repetat aliații din NATO, acuzându-i, inclusiv săptămâna trecută, că alocă prea puțini bani pentru apărare și retrăgând, în același timp, o parte dintre trupele americane din Germania.
Totodată, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat luna trecută o evaluare, pe durata a șase luni, a prezenței militare a SUA în Europa.
Presiunea exercitată de Trump, împreună cu temerile tot mai mari generate de amenințarea reprezentată de Rusia, determină statele europene să își majoreze bugetele pentru apărare și să își consolideze propriile industrii de profil.
Declarațiile lui Francken vin în contextul în care Comisia Europeană pregătește propuneri pentru stimularea achizițiilor transfrontaliere de echipamente militare, prin limitarea măsurilor de protecționism național.
„Vreau să văd o piață unică pentru toate”, a declarat Francken.
El a cerut, de asemenea, ca statele membre să recurgă doar în mod excepțional la clauza derogatorie care le permite să favorizeze companiile naționale din industria de apărare în atribuirea contractelor de armament, calificând această practică drept „complet protecționistă”.
„Suntem printre cei mai buni elevi din clasă. Nu folosim această derogare tot timpul… o utilizăm doar în situații cu totul excepționale”, a afirmat el. Belgia a invocat această excepție în urmă cu doi ani, înainte ca Francken să preia mandatul, pentru a evita organizarea unei licitații competitive atunci când a aprobat un contract pentru arme ușoare cu producătorul belgian FN Herstal.
În opinia ministrului belgian, cât timp Europa își consolidează încă propriile capacități de apărare, prioritatea este evitarea deteriorării relației cu Washingtonul.
„Avem nevoie de americani. Trebuie să fim diplomați, să ascultăm ce spun și să încercăm să abordăm lucrurile cu tact.”
Deși cifrele oficiale ale guvernului belgian indică faptul că țara depășește ușor vechea țintă NATO de alocare a cel puțin 2% din PIB pentru apărare, un raport oficial de monitorizare publicat luni arată că, dacă tendințele actuale de cheltuieli se mențin, Belgia va ajunge la doar 1,93% din PIB până în 2029.
Acest nivel este mult sub ritmul necesar pentru atingerea noului obiectiv al Alianței, respectiv cheltuieli militare de 3,5% din PIB până în 2035, ceea ce ar putea expune Belgia unor noi critici verbale din partea lui Donald Trump la summitul NATO de la Ankara.