Criză în sistemul energetic, pe fondul caniculei. România ar putea importa peste 2.000 de MW la orele de vârf

Sistemul energetic național traversează o perioadă dificilă, pe fondul noului val de caniculă, care determină o creștere puternică a consumului de energie electrică, în special în orele de vârf. Necesarul de consum este estimat să ajungă în următoarele zile la peste 7.200 de MW, în timp ce capacitățile de producție disponibile în anumite momente nu reușesc să acopere integral această cerere. Situația este complicată și de oprirea unei unități importante pe cărbune, Turceni 5, care a fost scoasă din funcțiune în urma unei avarii, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Termocentrala Turceni, oprită în plină criză energetică. România pierde 220 MW până luni

Criză în sistemul energetic, pe fondul caniculei. România ar putea importa peste 2.000 de MW la orele de vârf

Centrala de la Turceni face parte din Complexul Energetic Oltenia și reprezintă una dintre cele mai importante capacități de producție pe bază de cărbune ale României. Oprirea grupului Turceni 5 a avut loc într-un moment în care sistemul energetic se confruntă deja cu o presiune ridicată din cauza temperaturilor extreme și a consumului crescut. Potrivit informațiilor prezentate, România mai produce în prezent aproximativ 900 de MW pe bază de cărbune, după oprirea acestui grup.

Liderul sindical de la Termocentrala Turceni, Eugen Iovan, atrage atenția că astfel de probleme nu sunt surprinzătoare, având în vedere vechimea și starea infrastructurii. El explică faptul că, după repornirea unei centrale, există în continuare riscul unor noi defecțiuni, deoarece componentele cazanelor sunt uzate și necesită înlocuiri succesive. Chiar dacă o porțiune afectată este reparată, alte conducte sau alte componente pot ceda ulterior. Situația evidențiază dificultățile cu care se confruntă producția de energie pe bază de cărbune și limitele infrastructurii existente.

Expertul în energie Ciprian Cherciu consideră că această situație reprezintă încă o dovadă că România nu își poate construi viitorul energetic pe infrastructura actuală pe cărbune. În opinia sa, este nevoie de investiții în noi capacități de producție, iar cărbunele ar trebui înlocuit treptat cu centrale pe gaz, care ar putea oferi o sursă mai flexibilă și mai sigură de producție. Obiectivul ar trebui să fie nu doar menținerea unor prețuri cât mai bune la energie, ci și asigurarea securității energetice a țării.

Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au transmis că termocentrala de la Turceni ar putea fi repornită la începutul săptămânii viitoare. Revenirea grupului în sistem ar putea contribui la reducerea presiunii asupra producției interne, însă problema de fond rămâne: România dispune de un număr limitat de capacități de producție convențională și trebuie să apeleze tot mai mult la alte surse pentru a acoperi consumul din perioadele de vârf.

În condițiile actuale, dacă se face abstracție de energia produsă de centralele eoliene, capacitățile disponibile ale României ajung la aproximativ 4.160 de MW în orele de vârf, în timp ce consumul poate ajunge la aproximativ 7.200 de MW. Diferența este foarte mare și trebuie acoperită prin combinarea mai multor surse, în special energia eoliană și importurile de electricitate.

Prognozele indică faptul că, în anumite intervale ale serii, necesarul de importuri ar putea depăși 2.000 de MW. Autoritățile susțin însă că acest nivel de import nu pune în pericol, în sine, securitatea aprovizionării cu energie. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, explică faptul că România beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană și de interconectări importante cu sistemele energetice ale statelor vecine. Capacitatea de interconectare poate ajunge la aproximativ 4.000 de MW, ceea ce permite României să cumpere energie din exterior atunci când producția internă nu este suficientă.

Potrivit lui Bușoi, problema importurilor este în primul rând una economică, nu neapărat una de securitate energetică. Atunci când România importă cantități mari de energie, furnizorii și agenții economici români ajung să plătească producătorilor din alte țări pentru electricitatea de care au nevoie. Prin urmare, dependența de importuri poate avea efecte asupra costurilor și asupra competitivității economiei, chiar dacă alimentarea cu energie poate fi menținută.

Pe lângă problema producției insuficiente în anumite momente, autoritățile caută și soluții pentru reducerea consumului în orele de vârf. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a adoptat un regulament care introduce posibilitatea ca marii consumatori să fie stimulați financiar pentru a-și reduce temporar consumul de electricitate atunci când sistemul este foarte solicitat.

Într-o primă etapă, Transelectrica ar putea plăti marile întreprinderi pentru a-și opri sau reduce producția timp de câteva ore, în intervalele în care cererea de energie atinge niveluri foarte ridicate. Practic, în loc ca sistemul să fie obligat să producă sau să importe întreaga cantitate suplimentară de electricitate, anumite companii ar putea fi recompensate pentru reducerea consumului.

Mecanismul reprezintă o formă de management al cererii de energie. În perioadele normale, marile companii consumă cantități importante de electricitate, însă, în situații de presiune asupra sistemului, acestea ar putea să își adapteze temporar activitatea. Prin compensarea financiară a acestor reduceri, operatorii sistemului încearcă să evite situațiile în care cererea depășește capacitățile disponibile sau în care importurile trebuie majorate foarte mult.

Situația actuală readuce în atenție și problema dependenței României de capacități de producție vechi. Termocentralele pe cărbune continuă să aibă un rol important în asigurarea energiei în perioadele dificile, dar problemele tehnice frecvente arată limitele acestui model. În același timp, producția eoliană poate contribui semnificativ la acoperirea deficitului, dar aceasta depinde de condițiile meteorologice. Dacă vântul este slab în momentele în care consumul este ridicat, aportul centralelor eoliene scade, iar necesarul de import poate crește.