Liderii UE se reunesc în Cipru pentru a discuta criza energetică, sprijinul pentru Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu

Liderii Uniunii Europene s-au reunit la Nicosia pentru un summit informal care marchează o schimbare istorică în politica UE: pentru prima dată în 16 ani, Viktor Orbán din Ungaria lipsește de la masa discuțiilor, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a luat locul în sesiunea de deschidere, scrie Brussels Signal.

UE organizează primul summit fără Orbán, în timp ce Zelenski participă

Orbán a ales să nu participe la ceea ce ar fi fost ultimul său Consiliu European. După 16 ani la conducerea politicii din Ungaria, acesta urmează să predea puterea liderului opoziției, Péter Magyar, în urma alegerilor recente din țară.

Absența sa survine pe fondul tensiunilor persistente legate de relatări potrivit cărora documente confidențiale ale UE ar fi fost transmise Rusiei de oficiali asociați guvernului său, acuzație pe care Budapesta nu a abordat-o oficial.

Cu toate acestea, summitul a continuat cu o modificare notabilă. Rezervele de lungă durată ale Ungariei privind un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev și un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei au fost retrase în orele premergătoare reuniunii, deblocând astfel două măsuri puse pe hold luni de zile, în timp ce Budapesta solicita garanții privind termenii acestora.

Zelenski a deschis prima sesiune a summitului și este așteptat să solicite liderilor angajamente ferme privind parcursul Ucrainei către aderarea la UE. Această chestiune rămâne disputată între cele 27 de state membre, fără un consens privind calendarul sau termenele limită.

Comisia Europeană a prezentat liderilor primul pachet de urgență în domeniul energiei

Potrivit propriilor date ale Comisiei, criza din Strâmtoarea Ormuz a adăugat 24 de miliarde de euro la factura de importuri energetice a UE, în 52 de zile de conflict. Riscul unor penurii de combustibili fosili, în special de kerosen pentru aviație și motorină este evidențiat ca o preocupare serioasă dacă criza continuă.

Războiul declanșat în urma unei ofensive unilaterale a Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz și la creșterea prețurilor energiei în întreaga Europă.

Implicațiile de securitate pentru blocul comunitar au fost accentuate de un episod timpuriu al conflictului: o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un atac cu dronă atribuit Iranului.

Spania și Franța au desfășurat capabilități navale în sprijinul insulei, ridicând întrebări cu privire la modul în care clauza de apărare reciprocă a UE — articolul 42.7 din tratatele UE — ar funcționa în practică.

Clauza a fost invocată o singură dată până acum, de Franța, după atacurile de la Paris din 2015. Liderii urmează să discute la acest summit modul în care această clauză poate fi aplicată în practică, însă nu sunt așteptate concluzii cu caracter obligatoriu.

Suspendarea Acordului de asociere UE-Israel pe agendă

Deși subiectul nu figurează explicit pe agendă, summitul are loc la o zi după o reuniune tensionată a miniștrilor de externe ai UE, în care Germania și Italia au blocat inițiativele de a analiza suspendarea Acordului de asociere UE-Israel, din cauza modului în care Israelul acționează în Gaza, Cisiordania și Liban.

Spania, Irlanda și Slovenia au transmis o scrisoare comună prin care au cerut o dezbatere privind posibilitatea revocării acordului. Franța și Suedia și-au exprimat deschiderea pentru o suspendare cel puțin parțială. Guvernul spaniol promovează acest demers încă din februarie 2024, potrivit unor surse oficiale de la Madrid, iar premierul Pedro Sánchez ar putea ridica direct această temă în discuțiile cu ceilalți lideri la Nicosia.

În cea de-a doua zi a summitului, liderilor UE li se vor alătura șefii de guvern din Iordania, Siria, Liban, Egipt și Consiliul de Cooperare al Golfului, pentru discuții privind situația regională.

Începe dezbaterea privind următorul cadru financiar multianual al UE

Liderilor li s-a cerut, de asemenea, să înceapă o discuție de fond privind următorul cadru financiar multianual al UE, care va acoperi perioada 2028–2034. În această etapă nu vor fi stabilite valori concrete. Comisia Europeană a propus vara trecută un plafon de cheltuieli de 1,26% din venitul național brut, însă capitalele doresc să își definească prioritățile înainte de începerea negocierilor propriu-zise.

Spania a cerut o abordare mai ambițioasă, susținând creșterea plafonului la cel puțin 2%. Madridul a ridicat, de asemenea, obiecții față de structura propusă a fondului pentru competitivitate, pe care o consideră prea orientată spre cheltuieli pentru apărare și securitate. Guvernul spaniol a transmis că ar prefera direcționarea unor resurse mai mari către tranziția digitală, inteligența artificială, energie și infrastructură.

O discuție privind acest cadru fusese programată pentru Consiliul European din martie, dar a fost amânată, ceea ce face ca aceasta să fie prima dezbatere substanțială la nivel de lideri de la publicarea propunerii Comisiei, vara trecută.

Citește și: Zelenski: Conducta Drujba, gata de reluare. Kievul cere deblocarea ajutorului UE