MAE român răspunde Moscovei: „Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control”

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a reacționat dur la declarațiile recente venite de la Moscova privind România, Republica Moldova și rolul Bucureștiului în regiune. Oficialul român consideră că mesajele transmise de reprezentanții diplomației ruse fac parte dintr-o strategie mai amplă de propagandă și de exercitare a controlului asupra statelor din vecinătatea Rusiei.

Te-ar mai putea interesa și: MAE avertizează românii care călătoresc în Sicilia după intensificarea activității vulcanului Etna

MAE român răspunde Moscovei: „Războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleiași dorințe de control”

În centrul reacției lui Țărnea se află declarațiile lui Iuri Pilipson, directorul Departamentului al II-lea pentru Europa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse. Acesta criticase România în legătură cu relațiile sale cu Republica Moldova, cu discuțiile despre o eventuală unire a celor două state și cu achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Andrei Țărnea a respins perspectiva prezentată de oficialul rus și a pus declarațiile Moscovei în legătură directă cu războiul din Ucraina. Potrivit reprezentantului MAE român, războiul și propaganda rusă reprezintă două componente ale aceleiași politici de control, prin care Moscova încearcă să influențeze deciziile și orientarea politică a statelor din regiune.

Andrei Țărnea a afirmat că orice oficial rus care vorbește despre identitatea națională a altui stat se află într-o contradicție evidentă, în condițiile în care Rusia este implicată într-un război împotriva Ucrainei.

Oficialul român a criticat în special faptul că Moscova discută despre identitate națională și suveranitate în timp ce, potrivit acestuia, Rusia contestă tocmai aceste principii în cazul Ucrainei.

În opinia lui Țărnea, declarațiile venite de la Moscova trebuie privite prin prisma politicii externe ruse și a războiului declanșat împotriva Ucrainei. El a făcut, de asemenea, referire la istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice, susținând că politicile de rusificare au fost utilizate în trecut asupra popoarelor aflate sub controlul Moscovei.

Prin această comparație, purtătorul de cuvânt al MAE urmărește să sublinieze că discursul actual al Rusiei despre identitate, limbă și suveranitate nu poate fi separat de modul în care Moscova a acționat istoric în raport cu statele și popoarele din regiune.

Un alt punct important al reacției oficialului român îl reprezintă ideea că România și Republica Moldova nu mai acceptă ca Moscova să decidă în locul lor.

Țărnea a transmis că identitățile naționale și aspirațiile statelor din regiune nu trebuie să fie stabilite în funcție de cerințele Kremlinului. El a extins această idee și asupra deciziilor economice, investițiilor și alegerilor strategice pe care le fac aceste țări.

Potrivit acestuia, perioada în care Moscova putea impune prin forță sau presiuni direcția politică și economică a statelor din regiune a trecut.

Mesajul MAE este, astfel, unul de susținere a dreptului României și Republicii Moldova de a-și decide singure orientarea politică, economică și strategică.

Declarațiile lui Andrei Țărnea vin după ce Iuri Pilipson a criticat intens apropierea dintre România și Republica Moldova.

Oficialul rus a abordat inclusiv tema unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România, afirmând că promovarea acestui subiect în spațiul public ar reprezenta o campanie de influențare a opiniei publice moldovenești.

Pilipson a susținut că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu ar dori să renunțe la identitatea și statalitatea țării și a invocat în sprijinul afirmațiilor sale date privind identitatea declarată la recensământ.

În același timp, autoritățile române consideră că Republica Moldova trebuie să își decidă singură viitorul, fără ingerințe externe.

Disputa depășește astfel tema unei eventuale uniri și intră într-o confruntare mai largă privind influența Rusiei în Republica Moldova și apropierea acesteia de România și Uniunea Europeană.

Un alt subiect care a provocat reacția Moscovei este Portul Internațional Liber Giurgiulești, al cărui operator a fost achiziționat de România.

Portul reprezintă o infrastructură importantă pentru Republica Moldova, fiind utilizat pentru o parte semnificativă a comerțului pe cale navigabilă. Bucureștiul a prezentat preluarea operatorului drept o investiție strategică și un pas important pentru dezvoltarea economică și infrastructurală a regiunii.

România a anunțat că portul poate avea un rol important inclusiv în procesul de reconstrucție a Ucrainei, pe măsură ce condițiile de securitate vor permite dezvoltarea proiectelor economice și logistice.

Moscova interpretează însă această dezvoltare într-o cu totul altă cheie.

Iuri Pilipson a susținut că România este deja implicată în furnizarea de sprijin militar și logistic Ucrainei.

Oficialul rus a afirmat că Portul Giurgiulești ar fi devenit un nod de tranzit pentru transporturi către Ucraina și a ridicat problema posibilității ca infrastructura portuară să fie folosită inclusiv pentru transporturi destinate forțelor armate ucrainene.

Aceste afirmații sunt parte din discursul Moscovei privind rolul României în sprijinirea Ucrainei și reflectă tensiunile dintre Rusia și statele NATO din regiune.

Pentru București, dezvoltarea Portului Giurgiulești este prezentată în primul rând ca o investiție economică și strategică, care poate consolida legăturile dintre România și Republica Moldova și poate crește conectivitatea comercială a regiunii Dunării și Mării Negre.

Diferența de interpretare este una majoră. România pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, investiții și viitoarea reconstrucție economică a Ucrainei, în timp ce Rusia privește achiziția prin prisma conflictului militar și a relației dintre București și Kiev.

Pentru Moscova, implicarea României în infrastructura strategică din Republica Moldova și apropierea dintre București și Chișinău sunt motive de îngrijorare.

Pentru București, investiția este parte a unei politici de consolidare a relațiilor economice și strategice cu Republica Moldova.

Schimbul de declarații reprezintă un nou episod al deteriorării relațiilor dintre România și Rusia, pe fondul războiului din Ucraina și al apropierii Republicii Moldova de România și Uniunea Europeană.

Moscova critică în mod repetat sprijinul acordat Ucrainei de statele europene și NATO, în timp ce România își reafirmă apartenența la structurile euroatlantice și sprijinul pentru securitatea regională.

În acest context, Republica Moldova și infrastructura strategică din această țară au devenit elemente importante ale disputei geopolitice dintre Rusia și statele occidentale.