Maia Sandu: Dronele care intră în spațiul aerian al Republicii Moldova pot fi oprite prin sprijinirea Ucrainei, nu prin simple proteste diplomatice

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luni, într-un interviu acordat emisiunii „La 360 de grade” de la Teleradio Moldova, că incidentele în care drone pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova au cauze diferite. În opinia sa, unele dintre drone ajung în mod accidental pe teritoriul sau în spațiul aerian moldovenesc, în timp ce altele sunt trimise intenționat. Ea a subliniat însă că, indiferent de motivul pentru care ajung în Moldova, toate aceste drone reprezintă o încălcare a spațiului aerian al țării și un potențial pericol pentru populație, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Maia Sandu l-a desemnat pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru. Economia și integrarea în UE, printre prioritățile noului guvern

Maia Sandu: Dronele care intră în spațiul aerian al Republicii Moldova pot fi oprite prin sprijinirea Ucrainei, nu prin simple proteste diplomatice

Maia Sandu a explicat că autoritățile pot analiza traiectoria dronelor pentru a determina dacă acestea au ajuns accidental în spațiul aerian moldovenesc sau dacă au fost direcționate în mod deliberat. Potrivit președintei, situații asemănătoare au fost înregistrate și în alte state din regiune, inclusiv în România și Polonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

În acest context, Maia Sandu consideră că Federația Rusă este responsabilă pentru pericolul creat de aceste incidente, deoarece războiul din Ucraina reprezintă sursa principală a situațiilor în care drone militare ajung în spațiul aerian al statelor vecine. Chiar și atunci când o dronă nu este trimisă în mod intenționat spre Republica Moldova, președinta susține că responsabilitatea pentru existența acestui risc revine Rusiei, întrucât atacurile și operațiunile militare rusești din Ucraina generează asemenea situații.

Un punct important al declarațiilor sale a fost legat de eficiența măsurilor diplomatice. Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova poate transmite în continuare note de protest Rusiei și poate lua măsuri diplomatice, inclusiv expulzarea unor reprezentanți diplomatici, însă nu consideră că astfel de acțiuni vor determina Moscova să își schimbe politica. În opinia sa, experiența ultimilor ani arată că protestele diplomatice ale Chișinăului nu au avut un efect suficient asupra comportamentului Rusiei.

Președinta a fost întrebată în mod special despre posibilitatea expulzării ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov. Maia Sandu a pus sub semnul întrebării eficiența unei asemenea măsuri, argumentând că expulzarea diplomatului nu ar împiedica Rusia să continue acțiunile care duc la încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Ea a recunoscut că o astfel de decizie poate fi luată, dar a insistat că aceasta nu ar reprezenta, în opinia sa, o soluție reală la problema dronelor.

În schimb, Maia Sandu consideră că sprijinirea mai puternică a Ucrainei este una dintre cele mai eficiente modalități de a reduce acest tip de amenințare. Ea susține că, dacă Ucraina va avea capacitatea de a se apăra mai eficient și de a rezista agresiunii ruse, vor putea fi reduse inclusiv riscurile ca dronele utilizate în atacurile asupra Ucrainei să ajungă pe teritoriul sau în spațiul aerian al Republicii Moldova și al altor state din regiune.

Președinta a respins astfel ideea că reacția principală ar trebui să fie una strict diplomatică. În viziunea sa, „măsurile drastice” nu înseamnă neapărat expulzări de diplomați, ci măsuri care pot contribui efectiv la oprirea războiului. Din perspectiva Maiei Sandu, ajutorul acordat Ucrainei este, prin urmare, mai important decât măsurile diplomatice simbolice.

Ea a argumentat că simpla transmitere a unor note de protest sau trimiterea unor diplomați ruși acasă nu a dus, până acum, la modificarea comportamentului Moscovei. În schimb, susține că sprijinul militar, politic și de altă natură pentru Ucraina poate avea un impact direct asupra capacității acesteia de a se apăra și, implicit, asupra riscului ca războiul să producă incidente în statele vecine.

Declarațiile Maiei Sandu vin pe fondul creșterii numărului de incidente cu drone în spațiul aerian al Republicii Moldova. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în urmă cu mai bine de patru ani, au fost raportate zeci de situații în care drone asociate războiului au pătruns în spațiul aerian moldovenesc. În ultima perioadă, asemenea incidente au devenit mai frecvente și au atras o atenție sporită din partea autorităților de la Chișinău.

Un incident recent a avut loc în dimineața zilei de 16 august, când o dronă a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova în jurul orei 04:30. Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Apărării de la Chișinău, drona a venit din direcția Ucrainei și a survolat teritoriul Republicii Moldova timp de aproximativ 18 minute. Ulterior, aceasta și-a continuat traseul spre România, în direcția Galați.

Autoritățile moldovene au identificat drona ca fiind de tip Shahed-136, cunoscută și sub denumirea Geran-2, un tip de dronă utilizat pe scară largă în atacurile rusești asupra Ucrainei. Drona nu a fost doborâtă în Republica Moldova, ci a fost interceptată ulterior în România, în jurul orei 05:00, de un avion al forțelor aeriene spaniole.

Un alt incident a fost raportat chiar luni, 17 august, în raionul Ștefan Vodă, la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău. Acolo, o dronă ar fi explodat pe un câmp. Incidentul a avut loc la doar câteva zile după un eveniment similar în aceeași zonă, ceea ce accentuează preocupările autorităților moldovene privind intensificarea acestor situații.