România așteaptă verdictul S&P privind ratingul de tară. Pericolul retrogradării în categoria „junk”

S&P Global Ratings urmeaza sa publice vineri, 2 octombrie, evaluarea ratingului suveran al României, într-un moment în care tara se află la ultima treaptă a categoriei „investment grade”, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare ar coborî Romania în categoria speculativă, cunoscuta drept „junk”. Evaluarea vine dupa ce Fitch și Moody’s au menținut Romania în categoria recomandata investițiilor, dar au atras atenția asupra riscurilor fiscale și politice, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Erste Group despre România: S&P ar putea menține ratingul suveran, însă riscul unei retrogradări rămâne semnificativ

România așteaptă verdictul S&P privind ratingul de tară. Pericolul retrogradării în categoria „junk”

Unul dintre principalele argumente în favoarea menținerii ratingului este evoluția deficitului bugetar. Datele Ministerului Finanțelor arată că, după primele opt luni din 2026, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 59,42 miliarde de lei, respectiv 2,89% din PIB, față de 86,36 miliarde de lei și 4,51% din PIB în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu aproape 31%, iar ca pondere în PIB îmbunătățirea este de 1,62 puncte procentuale.

Reducerea deficitului a fost susținută în principal de creșterea veniturilor bugetare. În primele opt luni, veniturile au crescut cu 11,4%, cu aproximativ 48 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 4,2%, respectiv aproximativ 21 de miliarde de lei. Încasările din TVA au avut o contribuție importantă, însă evoluția lor trebuie analizata și în contextul modificarii cotei standard de TVA și a celorlalte schimbari fiscale adoptate în perioada anterioară.

Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consideră că cifrele privind deficitul reprezint principalul argument pentru păstrarea ratingului României. În același timp, profesorul Cristian Paun atrage atenția că ajustarea fiscală s-a bazat într-o măsură importantă pe majorarea veniturilor prin taxe, în timp ce reducerea cheltuielilor a fost mai limitată. Din această perspectivă, una dintre întrebările importante pentru agenția de rating este dacă reducerea deficitului poate fi menținută și în anii următori.

O altă presiune importantă asupra bugetului o reprezintă costurile cu dobânzile. În primele opt luni din 2026, statul a plătit 42,05 miliarde de lei pentru dobanzi, cu 26,7% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Creșterea acestor cheltuieli reduce spațiul disponibil pentru alte categorii de cheltuieli publice și poate deveni o problemă și mai mare în cazul în care costurile de finanțare ale României ar crește în urma unei eventuale retrogradări.

Și perspectivele economice sunt un factor important în evaluarea țării. Comisia Europeană estimează că economia României va avea o creștere de numai 0,1% în 2026, după un avans de 0,7% în 2025, urmând ca în 2027 să accelereze la 2,3%. Comisia avertizează însă că instabilitatea politică poate afecta încrederea investitorilor și parcursul consolidarii fiscale.

În acest context, criza politică reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru continuarea ajustării bugetare. Respingerea Guvernului propus de Siegfried Mureșan, care a obținut 182 de voturi, față de cele 233 necesare, a prelungit perioada de instabilitate politică exact înaintea evaluării S&P. Reuters notează că blocajul politic poate afecta încrederea investitorilor și capacitatea autorităților de a continua măsurile de consolidare fiscală.

O problema suplimentară este legata de încheierea PNRR. O parte dintre veniturile și investițiile finanțate prin fonduri europene au contribuit la susținerea economiei și a bugetului în 2026, însă acest sprijin nu va mai avea aceeași amploare după finalizarea mecanismului. Comisia Europeană estimează, de asemenea, că deficitul general al României va rămâne ridicat, la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, ceea ce arată că ajustarea fiscală este încă departe de a fi încheiată.

Pe partea externă, Romania continua sa aiba dezechilibre importante. Investițiile străine directe au înregistrat o scădere puternică în primele luni ale anului, iar deficitul de cont curent s-a menținut la un nivel ridicat. Aceste evoluții sunt urmarite de agențiile de rating deoarece indica necesarul de finanțare externă al economiei și vulnerabilitatea acesteia la schimbarea percepției investitorilor.

O eventuală trecere în categoria „junk” nu ar însemna că România nu s-ar mai putea împrumuta de pe piețe. Principalul efect ar fi însă posibilitatea unor costuri de finanțare mai mari, pe măsură ce investitorii ar solicita randamente superioare pentru a compensa riscul perceput. Impactul nu s-ar transmite automat tuturor dobânzilor și nici obligațiunilor deja emise, ci s-ar manifesta în special la împrumuturile noi și la refinanțarea datoriei ajunse la scadență.

O decizie negativa a S&P nu ar modifica automat ratingurile acordate de Fitch și Moody’s, cele trei agenții luând decizii independent. Totuși, o retrogradare ar putea avea consecințe asupra unor investitori care au reguli ce limitează deținerile de active aflate sub categoria „investment grade”.