Negrescu a făcut această afirmație miercuri, imediat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o scădere a ratei anuale a inflației la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie. În iulie, serviciile au înregistrat o creștere de prețuri de 13,67%, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,93%, iar mărfurile alimentare cu 5,03%.
Adrian Negrescu a declarat pentru Agerpres, că „datele statistice vin să confirme că am depășit vârful inflației”, și a apreciat că, în lipsa unor măsuri guvernamentale care să stimuleze din nou creșterea prețurilor, inflația ar putea ajunge la aproximativ 5,5% în toamnă și în jur de 5% la sfârșitul anului.
Negrescu subliniază însă că o scădere a inflației nu înseamnă ieftinirea produselor, ci doar încetinirea ritmului în care cresc prețurile.
„Prețurile nu scad în România, ele continuă să crească, dar vor crește cu un ritm mai scăzut decât ce am văzut în ultimii doi ani”, a spus el.
Semnele de temperare sunt mai vizibile în cazul alimentelor, unde reducerea puterii de cumpărare și scăderea vânzărilor îi determină pe retaileri să recurgă la promoții, discounturi și modificări ale sortimentației pentru a menține vânzările.
Negrescu consideră că această schimbare arată că economia începe să absoarbă efectele scumpirilor acumulate în ultimii doi ani. Unele produse alimentare, precum cartofii și fructele proaspete, au început să se ieftinească, iar ritmul de creștere a prețurilor serviciilor s-a redus față de lunile anterioare.
Potrivit consultantului, scumpirile la benzină și motorină din luna august vor avea un efect moderat asupra inflației în lunile următoare, însă evoluția pieței petroliere poate genera noi presiuni.
Energia electrică reprezintă un alt factor de risc. Negrescu estimează că prețurile ar putea crește cu 10%-15% în această toamnă, dar consideră că impactul asupra inflației va fi mai redus decât în anul precedent, când energia s-a scumpit cu aproape 80%.
„Efectele de bază deja s-au estompat”, a spus consultantul.
În opinia sa, principala incertitudine internă este însă politica fiscală a viitorului Guvern. O eventuală majorare de taxe ar putea întrerupe procesul de dezinflație și ar putea îndepărta România de traiectoria de 5,5% indicată de Banca Națională.
Negrescu avertizează în special asupra unei eventuale creșteri a TVA la 24%, pe care o consideră o măsură cu efecte negative atât asupra inflației, cât și asupra competitivității companiilor românești.
„O eventuală creștere a TVA-ului la 24% ar însemna, din punctul meu de vedere, un fel de sepuku economic pentru România, pentru că ar reaprinde inflația”, a afirmat el.
Consultantul vede, în paralel, unele semnale care ar putea indica o revenire a economiei spre sfârșitul acestui an. El invocă menținerea ratingului suveran al României de către agențiile internaționale, scăderea inflației și perspectiva unei temperări suplimentare a acesteia în 2027.
Banca Națională estimează o reducere a inflației către 2,9% în 2027, potrivit lui Negrescu, care consideră că restructurarea activității companiilor și recalibrarea ofertelor de bunuri și servicii ar putea crea condițiile pentru o revenire economică în ultimele luni ale anului.
Acesta se așteaptă ca sezonul de cumpărături de Crăciun și începutul lui 2027 să ofere indicii mai clare privind capacitatea economiei românești de a reveni pe creștere.
Citește și: Inflația anuală a coborât la 8,16% în iulie, de la 10,42% în iunie