Oana Gheorghiu respinge acuzațiile de „vânzare a companiilor de stat”: „Este un fake news, nu există nicio decizie de privatizare”

Vicepremiera Oana Gheorghiu a reacționat ferm la informațiile apărute în spațiul public privind presupusa „vânzare hoțească” a unor pachete de acțiuni ale statului, catalogând aceste afirmații drept „fake news” și acuzând anumite cercuri politice că răspândesc deliberat panică și dezinformare. Ea a susținut că interpretările apărute nu au nicio bază reală și sunt menite să distorsioneze dezbaterea publică într-un moment sensibil pentru economia României, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Nicușor Dan a avut la Bruxeless o discuție cu viceprim-ministra, Oana Gheorghiu, despre digitalizarea statului și reforma companiilor de stat

Oana Gheorghiu respinge acuzațiile de „vânzare a companiilor de stat”: „Este un fake news, nu există nicio decizie de privatizare”

Potrivit vicepremierei, documentul care a generat controversele nu reprezintă o decizie guvernamentală, ci o analiză preliminară, cu caracter strict exploratoriu, publicată încă din 16 aprilie pe site-ul Guvernului. Gheorghiu a subliniat că acest material nu conține angajamente ferme, ci doar opțiuni de lucru care urmează să fie analizate în detaliu înainte de orice decizie finală. Ea a explicat că evaluările incluse sunt orientative, iar eventualele decizii ar urma să fie luate abia după realizarea unor studii de fezabilitate pentru fiecare companie în parte.

În acest context, oficialul a respins acuzațiile potrivit cărora procesul ar urmări „ocolirea Bursei de Valori”, precizând că dimpotrivă, documentul discută inclusiv posibilitatea listării parțiale a unor companii de stat la Bursa de Valori Bucuresti. Ea a insistat că mecanismul propus este unul transparent, supus analizelor tehnice și deciziilor politice ulterioare, și nu o schemă ascunsă sau o acțiune grăbită.

Un punct important al explicațiilor sale a vizat mecanismul de piață denumit „accelerated bookbuilding” (ABB), despre care a spus că este o procedură standard utilizată pe piețele financiare internaționale pentru vânzarea rapidă de pachete mari de acțiuni către investitori instituționali. Ea a dat exemple din piața românească, inclusiv tranzacții în care au fost implicate companii precum OMV Petrom, subliniind că acest instrument este reglementat și utilizat în mod curent, fără a reprezenta o formă de „furt” sau „privatizare ascunsă”, așa cum s-a sugerat în spațiul public.

Oana Gheorghiu a criticat dur politicienii care au promovat aceste interpretări, acuzându-i că transformă proceduri economice complexe în teorii ale conspirației și că alimentează artificial tensiuni sociale. Ea a făcut apel la responsabilitate și la o dezbatere publică bazată pe fapte, nu pe acuzații fără probe, avertizând că astfel de mesaje pot afecta încrederea în instituțiile statului și pot destabiliza climatul economic.

În paralel, vicepremiera a detaliat și conținutul listei exploratorii discutate în Guvern, care vizează posibile listări la bursă sau parteneriate strategice pentru mai multe companii de stat. Printre acestea se numără CEC Bank, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, Societatea Nationala a Sarii (Salrom), Compania Nationala a Apelor Romane Portuare Constanta, Posta Romana, Loteria Romana și alte entități strategice. Ea a precizat că pentru fiecare dintre acestea ar urma să fie realizate studii de fezabilitate înainte de orice decizie, procesul estimându-se a dura între 6 și 12 luni.

De asemenea, au fost menționate și proiecte de restructurare incluse în planurile legate de Planul National de Redresare si Rezilienta, precum companiile din zona energetică și feroviară, unde statul român ar urma să implementeze reforme pentru eficientizarea activității.