Oana Gheorghiu: Vânzarea rapidă de acțiuni la companii de stat este o măsură pentru evitarea pierderii banilor din PNRR

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a explicat și a apărat public utilizarea unei proceduri rapide de vânzare a unor pachete minoritare de acțiuni deținute de stat la companii deja listate la bursă, susținând că această soluție este necesară pentru ca România să își respecte angajamentele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și să evite pierderea unor fonduri europene importante, potrivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Oana Gheorghiu respinge acuzațiile de „vânzare a companiilor de stat”: „Este un fake news, nu există nicio decizie de privatizare”

Oana Gheorghiu: Vânzarea rapidă de acțiuni la companii de stat este o măsură pentru evitarea pierderii banilor din PNRR

În centrul discuției se află mecanismul cunoscut pe piețele financiare drept ABB (Accelerated Book Building), o metodă de vânzare accelerată a acțiunilor către investitori instituționali, pe care Gheorghiu îl descrie ca fiind un instrument legal, utilizat frecvent în piețele europene și deja aplicat și în România în anumite situații. Ea a reacționat ferm la criticile unor politicieni care au acuzat că statul „își vinde țara”, catalogând aceste afirmații drept lipsă de înțelegere a mecanismelor financiare moderne.

Oana Gheorghiu a explicat că statul român deține deja participații la companii listate important, precum Hidroelectrica și Romgaz, iar prin angajamentele asumate în PNRR România trebuie să continue procesul de listare și valorificare parțială a unor astfel de active. În acest context, ea a subliniat că există două modalități principale prin care statul poate vinde pachete de acțiuni: oferta publică secundară (SPO), procedură clasică și transparentă, și ABB, varianta rapidă, destinată în special situațiilor în care timpul este un factor critic.

Diferența dintre cele două mecanisme este una importantă. În cazul SPO, procesul este amplu și poate dura între șase luni și un an, implicând pregătiri complexe, documentație extinsă și anunțuri publice care permit oricărui investitor să participe. Deși această metodă este considerată foarte transparentă și deschisă, ea este lentă și expusă riscurilor de volatilitate a pieței pe termen lung.

În schimb, ABB presupune o procedură rapidă, în care statul mandatează una sau mai multe bănci de investiții să contacteze simultan investitori instituționali mari, precum fonduri de investiții, și să organizeze o ofertă competitivă într-un interval foarte scurt. Practic, investitorii licitează pentru pachetul de acțiuni, iar cel care oferă prețul cel mai bun îl câștigă. Întregul proces se poate desfășura în 24–48 de ore, ceea ce îl face extrem de eficient din punct de vedere al timpului.

Vicepremierul a subliniat că unul dintre principalele avantaje ale acestei metode este faptul că banii intră imediat în conturile statului, iar prețul este stabilit în funcție de piață la momentul tranzacției. În opinia sa, acest lucru reduce riscurile generate de eventuale fluctuații negative pe termen lung, care ar putea afecta valoarea finală obținută printr-o procedură clasică mai lentă.

Totuși, Gheorghiu a admis că există și un posibil dezavantaj: prețul final poate include un discount față de valoarea de piață din ziua tranzacției. Cu toate acestea, ea susține că acest risc este mai mic decât pierderile potențiale generate de scăderi de piață în perioada lungă necesară unei oferte publice clasice. În acest sens, a explicat că dacă piețele scad semnificativ pe parcursul unui an, pierderea ar putea fi mult mai mare decât orice reducere de preț acceptată într-o tranzacție rapidă.

De asemenea, oficialul a argumentat că sumele obținute pot fi reinvestite în companie, ceea ce ar contribui ulterior la creșterea valorii participației statului. Astfel, chiar dacă statul vinde o parte din acțiuni, valoarea totală a deținerii sale ar putea crește pe termen mediu și lung.

Oana Gheorghiu a insistat că ABB nu reprezintă strategia principală a statului, ci o soluție de rezervă, folosită pentru a se asigura că România își îndeplinește la timp obligațiile asumate în cadrul PNRR. Ea a menționat în mod special jalonul 443, care trebuie finalizat până la 31 august 2026, subliniind că orice întârziere ar putea duce la pierderea unor fonduri europene.

În acest context, vicepremierul a precizat că în propunerea transmisă Guvernului a fost inclusă și această procedură accelerată ca variantă de back-up, tocmai pentru a evita blocajele administrative sau politice care ar putea întârzia procesul de listare.