Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că amendamentele adoptate recent de Senat privind decarbonizarea sectorului energetic nu răspund unei probleme reale, deoarece Guvernul nu avea în plan închiderea unor capacități suplimentare de producție a energiei pe bază de cărbune. Oficialul a declarat că măsura introdusă de parlamentari nu ar fi avut un efect practic, întrucât autoritățile române negociau deja cu Comisia Europeană menținerea în funcțiune a unor grupuri energetice considerate necesare pentru siguranța sistemului, potrivit Agerpres.
Te-ar mai putea interesa și: Pîslaru: Ministerul Muncii atacă decizia Curții de Apel privind legea salarizării, invocând vicii de procedură
Pîslaru a explicat că amendamentul prin care se prevede că centralele pe cărbune nu pot fi închise înainte de construirea unor noi capacități energetice similare pornește de la o premisă greșită. Potrivit acestuia, nu exista niciun risc ca Guvernul să decidă în perioada următoare închiderea unor noi unități de producție pe cărbune, mai ales în contextul în care executivul interimar nu avea o astfel de măsură pregătită.
Ministrul a precizat că Guvernul a transmis public faptul că a elaborat, împreună cu Transelectrica, o analiză prin care urma să explice Comisiei Europene necesitatea menținerii anumitor capacități energetice. El a dat exemplul Complexului Energetic Oltenia și al grupurilor de la Craiova, despre care a spus că nu puteau fi incluse în lista de decarbonizare în acest an deoarece acestea asigură atât producția de energie electrică, cât și furnizarea agentului termic pentru municipiu și pentru mari consumatori industriali.
Potrivit lui Pîslaru, România discută de mai mult timp cu reprezentanții Comisiei Europene privind posibilitatea amânării unor închideri de capacități energetice. El a afirmat că ultimele închideri planificate, care vizau aproximativ 710 MW de putere instalată, nu mai puteau fi realizate în condițiile actuale, deoarece ar fi afectat securitatea energetică a țării.
Oficialul a menționat că aceste discuții au fost purtate pe parcursul mai multor luni și au implicat și reprezentanți ai Ministerului Energiei. În opinia sa, amendamentul adoptat de Senat nu era necesar, deoarece statul român nu intenționa să închidă alte centrale pe cărbune, iar această situație era cunoscută inclusiv de reprezentanții PSD.
Declarațiile vin după ce Senatul a adoptat o propunere legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic, în care a fost introdus un amendament susținut de PSD. Conform acestuia, retragerea treptată din exploatare a capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit și huilă ar urma să se realizeze doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare.
Proiectul prevede că unitățile pe cărbune rămase disponibile la finalul anului 2021 vor putea fi scoase din exploatare numai după ce vor exista alternative de producție capabile să asigure aceeași funcție în sistemul energetic național. Inițiatorii susțin că măsura are rolul de a preveni apariția unor probleme legate de securitatea aprovizionării cu energie.
Noua formă a proiectului include și mai multe excepții care permit utilizarea sau dezvoltarea unor capacități pe bază de lignit și huilă în situații speciale. Printre acestea se numără constituirea unor rezerve strategice de combustibili pentru perioade de criză, pregătirea resurselor energetice necesare în cazul instituirii unor stări excepționale, precum starea de urgență sau starea de asediu, dar și situații care ar putea afecta securitatea națională.