Rusia încheie primele alegeri parlamentare din timpul războiului, în condițiile în care dominația Kremlinului este practic asigurată

Votul a început vineri, iar autoritățile au încurajat votul online, pentru a crește prezența la urne în rândul celor 111 milioane de alegători cu drept de vot. Pentru prima dată, alegerile îi includ și pe locuitorii din patru regiuni ucrainene pe care Moscova le-a anexat după începerea războiului, dar pe care încă nu le controlează în totalitate. Votul are loc și în Crimeea, peninsula din Marea Neagră anexată ilegal de Rusia în 2014.

Autoritățile de la Kiev au denunțat organizarea votului în zonele aflate sub controlul Rusiei drept ilegală și au cerut guvernelor străine să nu recunoască rezultatul. Uniunea Europeană a calificat vineri acțiunea drept o „încălcare flagrantă a dreptului internațional”.

Kremlinul este așteptat să își păstreze controlul

Kremlinul dorește ca alegerile parlamentare – primele de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022 – să demonstreze sprijinul popular pentru război și să legitimeze acțiunile sale. Kremlinul a încercat să evite riscurile politice prin eliminarea oricăror forme de disidență.

O amplă campanie în mass-media de stat și controlul strict asupra alegerilor, în absența unei opoziții autentice, fac aproape sigură menținerea de către Kremlin a unui control ferm asupra politicii ruse, în contextul creșterii costurilor economice și al intensificării atacurilor ucrainene cu drone în interiorul țării.

Alegătorii votează pe două buletine distincte. Jumătate dintre cele 450 de mandate ale Dumei sunt atribuite prin alegerea partidelor politice înscrise pe buletinul de vot. Celelalte mandate sunt disputate în circumscripții uninominale, unde alegătorii aleg candidați individuali.

Primele rezultate sunt așteptate în câteva ore de la încheierea votării în partea de vest a țării

Principalul partid al Kremlinului, Rusia Unită (United Russia), este considerat aproape sigur că își va păstra controlul covârșitor asupra camerei inferioare a parlamentului, Duma de Stat. De asemenea, se așteaptă ca mai multe partide mai mici din așa-numita „opoziție sistemică”, care votează în acord cu pozițiile lui Putin în toate chestiunile importante, să își păstreze reprezentarea.

Opoziția, marginalizată, în timp ce observatorii semnalează încălcări

Partidul liberal Iabloko (Yabloko), singura formațiune politică înregistrată care a îndrăznit să critice public războiul, a fost eliminat de pe buletinele de vot luna trecută de Curtea Supremă a Rusiei și mai are doar câteva zeci de candidați în alegerile din circumscripțiile uninominale.

În plus, unii politicieni care s-au opus războiului au fost închiși sau au fost forțați să fugă din țară înaintea campaniei electorale.

Yabloko și Partidul Comunist, care au criticat unele aspecte ale politicilor guvernului, dar au evitat cu grijă orice critică la adresa lui Putin, au declarat că mulți dintre observatorii lor au fost împiedicați să intre în secțiile de votare.

Rusia nu a invitat observatori din partea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), iar Ministerul rus de Externe a acuzat organizația de „standarde duble” din cauza criticilor sale la adresa Rusiei.

Președintele Adunării Parlamentare a OSCE, Pere Joan Pons, a declarat că decizia reprezintă o încălcare a angajamentelor asumate de Rusia în calitate de stat membru al organizației.

Yabloko a relatat că unul dintre observatorii săi și-a pierdut cunoștința, în timp ce era reținut de poliție la o secție de votare din Sankt Petersburg, sâmbătă, după ce oficialii l-au acuzat că încearcă să „perturbe alegerile” și au chemat poliția.

Partidele au raportat încălcări, inclusiv deschiderea unor urne sigilate, neasigurarea peste noapte a ușilor secțiilor de votare și refuzul de a elibera buletine de vot pe hârtie. Aceste acuzații nu au putut fi verificate independent.

La o secție de votare din partea regiunii Donețk aflată sub controlul Rusiei, alegătorii și-au introdus buletinele în urnă în timp ce un soldat rus înarmat stătea în apropiere și îi supraveghea.

Probleme cu votul electronic la Moscova

Ella Pamfilova, șefa Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, a declarat duminică faptul că sistemul de vot electronic din Moscova a fost ținta unor atacuri cibernetice. Ea a dat vina pe unul dintre „partidele sistemice” – adică unul dintre partidele participante la alegeri –, fără să precizeze despre care partid este vorba.

SotaVision, o publicație independentă de știri din Rusia, a relatat duminică faptul că alegătorii semnalau probleme în sistemele electronice de înregistrare din secțiile de votare din Moscova. Oamenilor nu li s-au eliberat buletine de vot pe hârtie și, în schimb, li s-a cerut să voteze prin intermediul unui terminal electronic, a relatat publicația pe Telegram.

Leonid Volkov, un apropiat al regretatului lider al opoziției ruse Aleksei Navalnîi, a sugerat că presupusa defecțiune a sistemului folosit pentru eliberarea buletinelor de vot pe hârtie la Moscova ar fi putut fi deliberată, cu scopul de a-i determina pe alegători să voteze electronic.

„Cereți un buletin de vot pe hârtie!”, a scris el duminică pe X.

În fața secțiilor de votare s-au format cozi, deoarece mulți alegători au refuzat să voteze electronic.

După ce le-a cerut susținătorilor să anuleze buletinele de vot pentru listele de partid, liderul partidului Yabloko, Nikolai Rîbakov, a votat duminică la Sankt Petersburg. Buletinul său era acoperit cu mesaje scrise cu verde aprins, printre care „Pentru libertate”, „Pentru pace” și „Yabloko”.

Opoziția rusă din străinătate organizează proteste

Opoziția rusă aflată în exil, inclusiv văduva lui Aleksei Navalnîi, Iulia Navalnaia, le-a cerut rușilor care se opun războiului să își exprime votul duminică la prânz.

Mii de ruși care locuiesc în Armenia au participat la vot, formând cozi în fața Ambasadei Rusiei din capitala Erevan. Unii dintre ei s-au alăturat manifestației antiguvernamentale „Prânzul pentru o Rusie pașnică”, unde au ținut pancarte împotriva războiului și a lui Putin.

Mark Podberezin, jurnalist, a declarat că membrii comisiei electorale din Erevan au făcut remarci care i s-au părut „o intimidare fățișă”. El a spus că a auzit comentarii de tipul: „Mai devreme sau mai târziu, va trebui să vă întoarceți în Rusia, să țineți minte asta.”

Lidiya Klimenko a declarat că nu crede că votul său va avea vreun impact real. Cel mai util lucru, a spus ea, a fost „să îi vadă pe alți oameni care sunt, de asemenea, împotriva războiului, să fie împreună pentru o cauză comună”.

În Germania, alegătorii și-au exprimat voturile la Ambasada Rusiei din Berlin. Andrei Pivovarov, disident și fost șef al grupării Open Russia, s-a adresat unei manifestații organizate în fața clădirii.

Ucraina lansează peste 1.000 de drone asupra Rusiei

Ultima zi a alegerilor s-a desfășurat pe fondul unui val major de atacuri ucrainene. Ministerul rus al Apărării a declarat duminică faptul că forțele sale au doborât în total 1.110 drone ucrainene în întreaga Rusie, precum și deasupra Crimeei anexate și a Mării Negre.

Două persoane au fost ucise, iar alte 20 au fost rănite în regiunea mai largă a Moscovei, a declarat guvernatorul local Andrei Vorobiov.

Alegerile au loc după o vară marcată de atacuri ucrainene cu drone cu rază lungă de acțiune asupra rafinăriilor de petrol, care au provocat o criză extinsă a combustibililor. Au fost atacate și depozite aparținând retailerilor online Wildberries și Ozon. Aceste atacuri au agravat problemele economice și au adus războiul în viața de zi cu zi a milioane de oameni, scrie The Associated Press.

Citește și: Rusia își dezvoltă mai rapid decât era anticipat propria rețea de internet prin satelit