România, în alertă energetică. Cere sprijinul UE și vrea să păstreze centralele pe cărbune

România a cerut Comisiei Europene și ENTSO-E să realizeze o evaluare regională actualizată a situației energetice, în contextul presiunilor tot mai mari asupra Sistemului Energetic Național și al opririi iminente a Unității 2 de la Cernavodă. Autoritățile vor să afle câtă energie poate fi produsă în regiune, ce rezerve de echilibrare există, cât de multă energie poate fi importată prin interconexiunile transfrontaliere și în ce măsură statele vecine pot acorda României sprijin în cazul unei agravări a situației.

Te-ar mai putea interesa și: Grecia propune o nouă sursă de finanțare pentru UE: O parte din veniturile din licitațiile pentru spectrul radio să ajungă la Bruxelles

România, în alertă energetică. Cere sprijinul UE și vrea să păstreze centralele pe cărbune

Solicitarea a fost formulată marți de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, în cadrul reuniunii Grupului de Lucru Electricitate al Comisiei Europene, organismul care coordonează la nivel european situațiile privind securitatea aprovizionării cu energie electrică.

România a prezentat în cadrul reuniunii situația actuală a sistemului energetic, inclusiv oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iminenta oprire a Unității 2 și măsurile adoptate de Guvern pentru gestionarea eventualelor dezechilibre.

Potrivit lui Cristian Bușoi, România a activat vineri mecanismul european de „early warning”, în contextul evoluțiilor recente de pe piața regională de energie. Luni seară, autoritățile române au notificat și trecerea la nivelul următor, denumit „crisis situation”, în baza articolului 14 alineatul 2 din Regulamentul european 941/2019.

În acest context, România vrea să știe cât de mult se poate baza pe sprijinul statelor vecine dacă situația se înrăutățește. Evaluarea solicitată Comisiei Europene și ENTSO-E ar urma să analizeze capacitățile de producție disponibile, rezervele de echilibrare, capacitatea liniilor de interconexiune și posibilitatea operatorilor din țările vecine de a furniza energie României.

Autoritățile consideră importantă și clarificarea din timp a mecanismelor de asistență de urgență dintre operatorii de transport și de sistem din statele vecine. România vrea să identifice eventualele probleme tehnice sau de altă natură care ar putea împiedica acordarea rapidă a ajutorului în cazul unei situații critice.

Unul dintre subiectele importante ridicate de România la Bruxelles îl reprezintă închiderea grupului Turceni 5, prevăzută până la 31 august în cadrul Jalonului 119A privind reforma pieței de energie și reducerea utilizării cărbunelui.

Cristian Bușoi susține că închiderea acestei capacități este problematică în actualul context și că România va încerca să obțină acordul Comisiei Europene pentru menținerea în funcțiune, după luna august, a patru grupuri de producție, dintre care trei active și unul de rezervă.

Un rol important în această strategie îl are Complexul Energetic Oltenia – Rovinari 4, care este păstrat ca rezervă pentru situații excepționale. Potrivit secretarului de stat, unitatea dispune de o rezervă importantă de cărbune și poate asigura aproximativ 900 MW.

Această capacitate ar putea fi utilizată fie în cazul în care producția internă nu este suficientă, fie pentru compensarea unor eventuale avarii la celelalte grupuri care funcționează în prezent.

Guvernul consideră că menținerea acestei rezerve este cu atât mai importantă în condițiile în care sistemul energetic se confruntă simultan cu reducerea unor capacități de producție și cu problemele de la Cernavodă.

Pe lângă evaluarea regională, Ministerul Energiei a cerut organizarea rapidă a unei discuții tehnice bilaterale cu Comisia Europeană. Scopul este identificarea tuturor instrumentelor și mecanismelor europene care ar putea fi activate dacă situația energetică se deteriorează.

Discuțiile ar putea viza inclusiv anumite intervenții pe piața de electricitate, precum și mecanismele prin care statele membre se pot sprijini reciproc în situații de criză.

Autoritățile române încearcă astfel să pregătească mai multe variante de intervenție, de la creșterea importurilor și utilizarea rezervelor interne până la reducerea temporară a consumului unor mari consumatori industriali.

Cristian Bușoi a transmis că, în actualul scenariu, consumatorii casnici nu sunt vizați de măsuri de limitare a consumului.

Potrivit acestuia, hotărârile de Guvern și procedurile Dispeceratului Energetic Național se referă, în această etapă, exclusiv la marii consumatori industriali.

Oficialul susține că România dispune în prezent de suficientă producție internă pentru a asigura consumul populației și funcționarea serviciilor esențiale. În această categorie intră spitalele, farmaciile și instituțiile publice, care nu ar urma să fie afectate de eventualele măsuri de reducere a consumului.

În cazul în care importurile disponibile pe piața regională nu ar fi suficiente, autoritățile ar putea recurge la limitări temporare ale consumului în orele de vârf, însă numai în cazul marilor consumatori industriali.

Bușoi a precizat că asemenea măsuri nu ar afecta populația, serviciile esențiale și nici majoritatea activităților economice.

În scenariul actual, România se bazează în primul rând pe importurile de energie pentru acoperirea eventualului deficit. Potrivit Ministerului Energiei, pe piața regională există în acest moment cantități care pot fi importate, ceea ce permite evitarea, cel puțin deocamdată, a unor măsuri mai dure.

În paralel, Guvernul analizează posibilitatea de a folosi mai intens capacitățile interne disponibile. Printre acestea se află grupul de rezervă de la Rovinari și o anumită marjă de acțiune oferită de Hidroelectrica, prin gestionarea producției în funcție de nivelul apei din marile lacuri.

Strategia autorităților este, astfel, să folosească mai întâi energia disponibilă prin importuri și capacitățile interne de rezervă și să recurgă la limitarea consumului industrial doar dacă aceste soluții nu vor fi suficiente.