Românii strâng cureaua. Au cheltuit 68 de miliarde de lei în prima jumătate a anului, dar cumpără tot mai atent

Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei în primele șase luni din 2026 pentru produse de larg consum și Electro-IT, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025, însă evoluția valorică a consumului ascunde o realitate mai dificilă: gospodăriile au o putere de cumpărare mai redusă și își adaptează tot mai mult comportamentul de consum. Potrivit celui mai recent barometru de retail realizat de NielsenIQ România, inflația ridicată, dobânzile mai mari și incertitudinile economice și politice îi determină pe consumatori să fie mai atenți la prețuri, să caute promoții și să amâne cumpărăturile costisitoare, potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: TVA de 9% pentru locuințe, prelungit până la 30 septembrie. Măsura îi protejează pe cumpărătorii afectați de blocajul ANCPI

Românii strâng cureaua. Au cheltuit 68 de miliarde de lei în prima jumătate a anului, dar cumpără tot mai atent

Analiza State of the Retail Nation, publicată luni, este realizată pe baza datelor colectate din aproximativ 62.000 de puncte de vânzare din România și oferă o imagine asupra modului în care s-au modificat cheltuielile românilor în prima jumătate a anului.

Deși valoarea totală a cheltuielilor a crescut, această majorare este explicată în mare parte de scumpiri, nu de o creștere consistentă a cantităților cumpărate. Puterea de cumpărare a consumatorilor s-a deteriorat, în condițiile în care inflația medie a ajuns la 9,4% în perioada iunie 2025 – mai 2026, în timp ce creșterea salarială a fost de numai 3,2%.

În acest context, consumatorii au început să își ajusteze semnificativ obiceiurile de cumpărare. O strategie tot mai folosită este trecerea de la mărcile consacrate la produse mai ieftine și mărci private, dar și orientarea către magazine care oferă prețuri mai mici.

Românii cumpără, de asemenea, mai mult atunci când găsesc produse la promoție și distribuie cumpărăturile între mai multe magazine pentru a obține cele mai bune prețuri. În același timp, achizițiile de valoare mare, în special cele care nu sunt considerate urgente, sunt amânate.

Iulia Pencea, Managing Director al NielsenIQ România, arată că presiunea exercitată asupra bugetelor gospodăriilor determină consumatorii să fie mult mai selectivi. Aceștia încearcă să își gestioneze mai atent veniturile, cumpărând uneori cantități mai mici, dar făcând cumpărături mai frecvente și profitând de promoții.

Piața bunurilor de larg consum, sau FMCG, a avut o evoluție mai bună decât segmentul Electro-IT. Valoarea vânzărilor FMCG prin canalele de retail a crescut cu 5,2% în primul semestru, însă ritmul de creștere a încetinit în trimestrul al doilea, până la 3,9%.

Potrivit analizei, inflația este principalul factor care a susținut această creștere în valoare. Volumele au rămas în general stabile în majoritatea categoriilor, ceea ce arată că românii nu cumpără neapărat mai mult, ci plătesc mai mult pentru produse.

Toate marile categorii FMCG au înregistrat creșteri valorice. Produsele alimentare, care reprezintă cea mai mare parte a coșului de consum, respectiv 56%, au crescut cu 5,8%.

Băuturile non-alcoolice, care reprezintă 19% din valoarea coșului, au înregistrat o creștere de 7,3%, în timp ce băuturile alcoolice, cu o pondere de 12%, au crescut cu 2,4%.

Categoria non-alimentară, care reprezintă 13% din coș, a avut o creștere valorică mai modestă, de 2,2%, însă volumele au avansat. Acest lucru este explicat prin orientarea consumatorilor către produse mai ieftine.

Datele NielsenIQ arată și o diferență tot mai clară între produsele considerate esențiale și cele asociate consumului de impuls sau de „răsfăț”.

În timp ce unele categorii de bază au continuat să înregistreze creșteri ale volumelor, produse precum berea și ciocolata au pierdut semnificativ la nivel de cantități vândute.

În schimb, cafeaua, percepută de mulți consumatori ca un produs necesar, a înregistrat o creștere a volumelor chiar dacă prețurile au urcat peste media pieței FMCG.

Și produsele proaspete au continuat să beneficieze de o cerere mai mare. Laptele, brânzeturile, carnea și legumele au înregistrat creșteri de volum, confirmând tendința consumatorilor de a prioritiza produsele de bază și necesitățile zilnice.

În schimb, piața Electro-IT a traversat o perioadă mult mai dificilă. Consumatorii au redus achizițiile discreționare de valoare mare, în condițiile în care bugetele gospodăriilor sunt supuse unei presiuni tot mai mari.

Valoarea vânzărilor Electro-IT a scăzut cu 7,5%, iar volumele au coborât cu 8,9%.

Una dintre cele mai importante scăderi s-a înregistrat în segmentul Telecom, care include smartphone-urile. Numărul unităților vândute a scăzut cu 13,8%, pe fondul încrederii reduse a consumatorilor și al prelungirii perioadei dintre două achiziții de telefoane.

Practic, românii preferă să păstreze mai mult timp dispozitivele pe care le dețin și să amâne înlocuirea lor atunci când aceasta nu este absolut necesară.

Singura categorie care a avut o evoluție pozitivă la nivel de volum a fost Foto, cu o creștere de 19,1%.

În rest, toate celelalte segmente au înregistrat scăderi: echipamentele de birou au coborât cu 4,1%, produsele IT cu 7,9%, electrocasnicele mici cu 4,6%, electronicele cu 10,5%, electrocasnicele mari cu 9,9%, iar aparatele pentru confortul locuinței au avut cea mai mare scădere, de 24,4%.

În condițiile presiunii asupra veniturilor, promoțiile au ajuns să joace un rol tot mai important în deciziile de cumpărare.

În trimestrul al doilea din 2026, produsele vândute în cadrul promoțiilor au reprezentat 27,7% din totalul vânzărilor din comerțul modern, cu 1,4 puncte procentuale mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea arată că românii urmăresc mai atent ofertele și sunt dispuși să își adapteze cumpărăturile în funcție de reducerile disponibile.

În același timp, retailerii și producătorii încearcă să folosească promoțiile într-un mod mai eficient, astfel încât să ofere prețuri accesibile consumatorilor, dar să își mențină și vânzările.

Schimbarea comportamentului consumatorilor favorizează în special supermarketurile și magazinele de discount.

Acestea au înregistrat o creștere de 8,9% a valorii vânzărilor și au ajuns să reprezinte aproape jumătate din piață, respectiv 49,5% din valoarea totală a vânzărilor FMCG.

Comerțul tradițional rămâne al doilea cel mai important canal, cu o cotă de 29,7%, însă creșterea sa a fost de numai 0,6%.

Hipermarketurile au înregistrat o creștere de 3,4%, ajungând la o cotă de 19,8% din valoarea vânzărilor, în timp ce magazinele din stațiile de carburant au reprezentat 1,1% din piață.

Supermarketurile și magazinele de discount au câștigat cotă de piață în toate principalele categorii: au ajuns la 54,7% din vânzările de produse alimentare, 49% din non-alimentare, 42,5% din băuturile non-alcoolice și 36,9% din băuturile alcoolice.

Și comerțul online continuă să se dezvolte rapid. Vânzările FMCG realizate prin canalele online monitorizate de NielsenIQ au ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 17,5% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșterea este susținută de faptul că românii compară mai atent prețurile și profită de avantajele comerțului online și ale serviciilor de quick commerce, care permit livrarea rapidă a produselor.

Vânzările online de alimente au crescut cu 19,5%, cele de băuturi non-alcoolice cu 22,9%, băuturile alcoolice cu 19,7%, iar produsele non-alimentare cu 12,2%.

Astfel, comerțul online devine o componentă tot mai importantă a pieței FMCG, inclusiv pentru consumatorii preocupați de găsirea celor mai bune prețuri.