SURSE Simina Tănăsescu se retrage din dosarul Legii integrității. Șefa CCR l-a desemnat raportor pe Csaba Asztalos

Președinta Curții Constituționale a României (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, a decis să nu mai fie judecător raportor în dosarele privind contestațiile depuse împotriva noii Legi a integrității, potrivit unor surse judiciare citate luni de Agerpres. Decizia vine chiar în ziua în care Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizările formulate de președintele Nicușor Dan și de parlamentari USR și PNL împotriva actului normativ.

Te-ar mai putea interesa și: Bolojan, despre întâlnirea cu șefa CCR: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Simina Tănăsescu se retrage din dosarul Legii integrității. Șefa CCR l-a desemnat raportor pe Csaba Asztalos

Potrivit surselor citate, în locul său, Tănăsescu l-a desemnat ca judecător raportor pe Csaba Asztalos, unul dintre judecătorii CCR. Schimbarea are loc în contextul controverselor apărute în jurul întâlnirii pe care președinta Curții ar fi avut-o cu premierul interimar Ilie Bolojan și al criticilor formulate în ultimele zile de reprezentanți ai clasei politice și ai sistemului judiciar.

Sursele judiciare precizează că decizia a fost luată de Tănăsescu „în exercitarea atribuțiilor de președinte”. Astfel, dosarul privind noua legislație în domeniul integrității va fi analizat de Curte având un alt judecător desemnat să întocmească raportul asupra sesizărilor.

Schimbarea judecătorului raportor apare într-un moment în care Elena-Simina Tănăsescu se află în centrul unei controverse publice privind întâlnirea cu Ilie Bolojan. În urma apariției informațiilor despre această întâlnire, au existat solicitări de clarificări privind natura discuțiilor și circumstanțele în care aceasta ar fi avut loc.

Potrivit surselor judiciare citate de AGERPRES, în acest context au existat critici inclusiv din partea PSD, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Înaltei Curți de Casație și Justiție la adresa șefei CCR.

Controversa este relevantă deoarece Curtea Constituțională urma să dezbată chiar luni sesizările privind Legea integrității, iar Tănăsescu fusese inițial desemnată judecător raportor în aceste dosare.

Prin desemnarea lui Csaba Asztalos, șefa CCR se retrage astfel din poziția de raportor în acest caz, în condițiile în care dezbaterea publică privind întâlnirea sa cu premierul interimar a generat întrebări despre aparența de imparțialitate a instituției.

Noua Lege a integrității a fost contestată separat de președintele Nicușor Dan, care susține în sesizarea transmisă CCR că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Șeful statului contestă mai multe prevederi ale legii, inclusiv unele dintre amendamentele care au generat dezbateri intense în Parlament. Printre problemele ridicate se află reglementări referitoare la sancționarea unor aleși aflați deja în funcție și la obligațiile privind declarațiile de avere și de interese.

Contestația președintelui va fi analizată împreună cu sesizarea parlamentarilor, iar soluția CCR va avea implicații atât asupra modului în care va fi aplicată noua legislație, cât și asupra calendarului legislativ legat de angajamentele României în cadrul PNRR.

Legea a fost contestată la CCR și de senatorii USR, împreună cu opt senatori PNL. Parlamentarii au vizat în special două amendamente care au ridicat încă din perioada dezbaterilor parlamentare suspiciuni privind compatibilitatea lor cu prevederile Constituției.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a afirmat că parlamentarii au atacat la Curtea Constituțională ceea ce consideră a fi „articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR” și a susținut că aceste prevederi ar fi fost adoptate în contextul unor situații politice concrete.

Potrivit lui Șipoș, amendamentele ar avea consecințe asupra situațiilor lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan.

Una dintre principalele dispute privește prevederea potrivit căreia anumiți aleși aflați în funcție și pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi ar putea ajunge să își piardă mandatul.

Contestatarii consideră că o astfel de prevedere ar putea avea caracter retroactiv, deoarece ar aplica o sancțiune introdusă printr-o lege nouă unor situații juridice produse sub legislația anterioară.

O altă prevedere contestată se referă la declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață ai demnitarilor. Noua lege extinde obligația de declarare la persoanele care au relații „asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii, formulare pe care contestatarii o consideră insuficient de clară.

În acest caz, argumentele vizează inclusiv protejarea vieții private și proporționalitatea obligației de a face publice informații despre persoane care nu ocupă funcții publice.