CCR decide soarta noii Legi a integrității. Mandatele aleșilor și declarațiile de avere, în centrul contestațiilor

Curtea Constituțională a României (CCR) analizează luni, de la ora 11:00, sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva noii Legi a integrității, un act normativ important atât din perspectiva regulilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese, cât și pentru respectarea unui jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Președinții Curților de Apel cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: „Transparența este o garanție esențială”

CCR decide soarta noii Legi a integrității. Mandatele aleșilor și declarațiile de avere, în centrul contestațiilor

Legea a fost contestată la CCR pe două căi. Prima sesizare a fost depusă în comun de 27 de senatori USR și PNL, iar o a doua contestație a fost formulată separat de președintele Nicușor Dan. În centrul dezbaterilor se află mai multe prevederi controversate, despre care contestatarii susțin că încalcă drepturi constituționale sau principiile privind neretroactivitatea legii și protejarea vieții private.

Una dintre principalele prevederi contestate este cea referitoare la aleșii aflați deja în funcție care au fost declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Potrivit noilor reguli, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile de la constatarea situației.

Prevederea a devenit cunoscută în spațiul public drept „Amendamentul Fritz”, fiind interpretată ca având legătură în special cu situația primarului Timișoarei, Dominic Fritz, dar și cu cea a altor aleși locali aflați în situații similare.

Contestatarii susțin că această regulă ar introduce, în fapt, o sancțiune retroactivă. Argumentul lor pornește de la articolul 15 din Constituție, care stabilește principiul potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Potrivit parlamentarilor și președintelui care au sesizat CCR, nu ar fi constituțional ca o lege nouă să stabilească pierderea mandatului pentru situații juridice și fapte care s-au consumat definitiv sub legislația anterioară. Cu alte cuvinte, contestatarii consideră că o persoană nu poate fi supusă unei sancțiuni introduse ulterior pentru o situație care exista și fusese deja soluționată potrivit vechilor reguli.

Această chestiune reprezintă una dintre cele mai importante mize ale deciziei pe care urmează să o ia Curtea Constituțională, deoarece o eventuală constatare a neconstituționalității ar putea afecta modul în care sunt aplicate sancțiunile în cazul unor aleși aflați deja în funcție.

O altă prevedere aflată în centrul contestațiilor privește obligația partenerilor de viață ai demnitarilor de a depune declarații de avere și de interese. Regula, cunoscută drept „Amendamentul Grădinaru”, extinde obligația de declarare la persoanele care au cu demnitarii relații „asemănătoare acelora dintre soți”.

Contestatarii consideră însă că această formulare este insuficient de clară, întrucât legea nu stabilește criterii precise pentru a determina când o relație poate fi considerată similară căsătoriei. Printre problemele ridicate se numără lipsa unor criterii clare privind durata relației, conviețuirea sau existența unei gospodării comune.

În plus, președintele Nicușor Dan și parlamentarii care au atacat legea susțin că publicarea nominală a informațiilor privind averea unor persoane care nu dețin funcții publice poate reprezenta o ingerință disproporționată în dreptul la viață privată.

Prevederea a fost interpretată politic drept o măsură care ar viza-o pe Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Contestatarii susțin însă că problema depășește situația unei persoane și ține de stabilirea unui echilibru între necesitatea transparenței în exercitarea funcțiilor publice și protejarea vieții private a persoanelor care nu ocupă funcții publice.

În sesizările depuse la CCR sunt invocate și standarde europene privind protecția vieții private, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Miza deciziei CCR nu este însă doar juridică și politică. Noua Lege a integrității reprezintă un jalon în cadrul PNRR, iar România trebuie să o adopte și să o promulge până la 31 august.

Social-democrații acuză USR și PNL că, prin sesizarea CCR, întârzie adoptarea legii și pun în pericol încasarea a 771 de milioane de euro din fonduri europene, susținând că demersul are drept scop protejarea unor lideri politici.

De cealaltă parte, USR și PNL resping acuzația și argumentează că respectarea PNRR nu poate justifica adoptarea unei legi pe care o consideră neconstituțională. În opinia contestatarilor, o lege declarată ulterior neconstituțională ar putea crea, la rândul său, probleme în relația României cu Comisia Europeană și în îndeplinirea jalonului.

Astfel, decizia CCR are potențialul de a produce efecte simultan pe trei planuri: constituțional, politic și financiar, prin impactul pe care îl poate avea asupra calendarului PNRR.