Seceta extremă scoate la suprafață nave naziste din Dunăre și pune în pericol sistemul energetic din regiune

Nivelul extrem de scăzut al Dunării, provocat de seceta severă care afectează Europa în această vară, a scos la suprafață zeci de nave de război germane scufundate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în apropierea portului sârbesc Prahovo, la granița dintre Serbia și România. Printre epave se află carene ruginite și catarge distruse, unele dintre nave fiind încă încărcate cu muniție și alte arme, ceea ce le transformă într-un pericol atât pentru navigație, cât și pentru operațiunile de recuperare, potrivit digi24.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Transelectrica: Valul de caniculă și seceta vor crește presiunea asupra sistemului energetic, în special la orele de vârf

Seceta extremă scoate la suprafață nave naziste din Dunăre și pune în pericol sistemul energetic din regiune

Istoricii estimează că aproximativ 200 de nave ale flotei germane de la Marea Neagră au fost scufundate intenționat de armata nazistă în septembrie 1944, în timp ce trupele sovietice avansau spre vest. Scopul era blocarea înaintării flotei sovietice pe Dunăre. Astăzi, aceste epave reprezintă un obstacol major pentru transportul fluvial, mai ales în perioadele în care nivelul apei scade dramatic.

Uniunea Europeană finanțează un proiect de eliminare treptată a epavelor, însă intervențiile sunt dificile din cauza poziției acestora și a faptului că unele încă mai conțin explozibili și armament.

Seceta care a dus la apariția navelor la suprafață afectează însă mult mai mult decât navigația. În România, autoritățile au fost nevoite să ia măsuri de urgență pentru a asigura răcirea reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă, care utilizează apa Dunării. A fost construit un dig temporar pentru devierea apei către centrală, iar unul dintre reactoare a fost deja oprit din cauza debitului insuficient al fluviului.

Situația este dificilă și în Ungaria, unde centrala nucleară de la Paks funcționează cu restricții, nivelul apei apropiindu-se de limita la care instalațiile ar trebui oprite complet. Atât România, cât și Ungaria au fost nevoite să majoreze importurile de energie electrică și să facă apel la populație și la marile companii să reducă consumul în orele de vârf.

Analistul Bogdan Maioreanu avertizează că actuala criză nu reprezintă un fenomen izolat, ci face parte dintr-un model climatic tot mai evident în Europa. Potrivit acestuia, debitele record de mici ale Dunării pot genera periodic probleme majore pentru sistemul energetic, având în vedere că aproape jumătate din producția de energie a României depinde, direct sau indirect, de resursele de apă.

Datele europene confirmă tendința. Raportul „Starea climei în Europa 2025” al programului Copernicus arată că aproximativ 95% din continent a înregistrat temperaturi peste media obișnuită, în timp ce circa 70% dintre râuri au avut debite sub nivelul normal. Unele regiuni din Europa Centrală au traversat unul dintre cei mai secetoși ani din istorie, iar umiditatea solului a atins cele mai mici valori din ultimele trei decenii.

În România, debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, de aproape trei ori sub media sezonieră. În acest context, Guvernul a declarat alertă energetică pentru luna august și avertizează că țara ar putea pierde până la 20% din producția de energie electrică dacă situația persistă. Autoritățile au solicitat inclusiv sprijin energetic din partea Ucrainei, în timp ce Armata desfășoară lucrări de urgență pentru a asigura alimentarea cu apă a centralei de la Cernavodă.