Dunărea, la un nivel extrem de scăzut. Debitul la intrarea în România este de doar 36% din normalul lunii august

Dunărea traversează în această perioadă una dintre cele mai dificile situații hidrologice din ultimii ani, cu debite extrem de scăzute pentru luna august, iar specialiștii avertizează că nivelurile reduse ale apei se vor menține cel puțin în următoarele zile. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), la Baziaș, punctul prin care Dunărea intră în România, debitul va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, potivit mediafax.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Dunărea a ajuns la un nou minim istoric de debit, de 1.400 mc/s. Intervențiile de la Cernavodă câștigă timp pentru centrala nucleară

Dunărea, la un nivel extrem de scăzut. Debitul la intrarea în România este de doar 36% din normalul lunii august

Valoarea este foarte mică în raport cu normalul perioadei. Media debitului Dunării pentru luna august este de aproximativ 3.900 mc/s, ceea ce înseamnă că în prezent fluviul transportă la intrarea în România doar aproximativ 36% din cantitatea de apă considerată obișnuită pentru această perioadă.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Dunărea are un rol esențial pentru navigație, agricultură, alimentarea cu apă și producția de energie, inclusiv pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Prognozele hidrologilor nu indică o îmbunătățire semnificativă în perioada imediat următoare. La Baziaș, debitul este estimat să rămână în jurul pragului de 1.400 mc/s până pe 17 august, ceea ce înseamnă că România va continua să primească un volum redus de apă din sectorul amonte al Dunării.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt anticipate schimbări importante. Specialiștii estimează că debitele vor rămâne relativ constante, cu o ușoară tendință de scădere la începutul intervalului, în special pe sectorul cuprins între Turnu Măgurele și Tulcea.

Prin urmare, în următoarele zile nu este așteptată o creștere suficient de mare a debitului pentru ca situația hidrologică să revină rapid la valorile normale pentru această perioadă.

Una dintre explicațiile pentru lipsa unei creșteri a debitului la Baziaș este faptul că ploile care au căzut recent în anumite regiuni din Europa Centrală nu se propagă suficient de rapid și de consistent către sectorul Dunării care intră în România.

Precipitațiile din ultima perioadă au contribuit la creșterea debitului în partea superioară a Dunării, în special în zonele situate în amonte de Budapesta. În mod normal, o asemenea evoluție ar putea crea speranțe că un volum mai mare de apă va ajunge ulterior și în România.

De această dată însă, procesul este complicat de evoluția unuia dintre cei mai importanți afluenți ai Dunării: râul Sava.

Sava se varsă în Dunăre la Belgrad și are o contribuție importantă la debitul fluviului înainte ca acesta să intre în sectorul românesc.

În ultimele zile, debitul Savei a scăzut, ceea ce înseamnă că râul aduce mai puțină apă în Dunăre. Astfel, chiar dacă în amonte de Budapesta au fost înregistrate creșteri ale debitelor ca urmare a ploilor, aportul mai redus al Savei diminuează efectul acestor creșteri asupra sectorului Dunării care ajunge în România.

Practic, apa suplimentară din amonte nu este suficientă pentru a produce, în perioada imediat următoare, o creștere semnificativă a debitului la Baziaș.

Hidrologii estimează că o schimbare importantă a situației ar necesita un episod consistent de precipitații. Nu ar fi suficiente câteva ploi locale sau cantități reduse de apă.

Pentru ca debitul Dunării să crească semnificativ ar fi nevoie de ploi abundente timp de două-trei zile, care să se producă pe suprafețe întinse din bazinul fluviului.

Precipitațiile ar trebui să afecteze atât regiunile din partea superioară a Dunării, cât și zona centrală a bazinului hidrografic. Un rol important l-ar avea și ploile din bazinul Savei, deoarece creșterea debitului acestui afluent ar contribui la majorarea cantității de apă care ajunge ulterior în Dunăre.

În lipsa unui astfel de episod pluviometric, debitul foarte scăzut este de așteptat să persiste.

Primele semne de îmbunătățire ar putea apărea abia spre finalul lunii august. Conform prognozelor actuale, după 24-26 august debitul Dunării ar putea începe să crească.

Dacă evoluția prognozată se confirmă, creșterea ar putea fi suficient de importantă pentru ca fluviul să iasă din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Totuși, până la acel moment, România nu se poate baza pe o creștere rapidă a debitului. Situația va continua să depindă în principal de precipitațiile din bazinul Dunării și de evoluția principalilor afluenți.

În paralel cu prognozele generale privind debitul Dunării, hidrologii urmăresc cu atenție situația din zona Cernavodă, unde nivelul apei are o importanță deosebită pentru funcționarea centralei nucleare.

Aici, evoluția apei nu depinde exclusiv de debitul natural al Dunării. Lucrările realizate în zona brațului Bala pot influența modul în care este redistribuit debitul fluviului către Cernavodă.

Intervențiile autorităților urmăresc să direcționeze o cantitate cât mai mare de apă spre zona centralei, astfel încât să fie menținute condițiile necesare funcționării în siguranță.

Din acest motiv, nivelul apei de la Cernavodă poate evolua diferit față de ceea ce ar indica o simplă analiză a debitului Dunării la Baziaș.

Lucrările de la Bala ar putea face ca nivelul apei să scadă mai puțin decât arată calculele hidrologice inițiale, ceea ce oferă autorităților o marjă suplimentară pentru menținerea situației sub control.