Cele trei organizații sindicale, care reprezintă peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar și universitar, afirmă că problema principală rămasă nesoluționată este nivelul coeficienților și poziționarea personalului didactic în grila de salarizare.
Discuțiile privind proiectul Legii salarizării au început la Palatul Cotroceni și au continuat la Ministerul Muncii. Sindicatele spun că, deși au fost prezentate mai multe modificări, acestea nu rezolvă problema pe care o consideră esențială: stabilirea unor coeficienți care să reflecte responsabilitatea și importanța profesiei didactice.
Printre modificările propuse se află acordarea unui spor pentru dirigenție de 10%, 15% sau 20% din valoarea de referință de 4.100 de lei, în funcție de numărul de elevi din clasă. De asemenea, plata cu ora ar urma să fie calculată prin raportarea salariului de bază la 120 de ore.
Pentru învățământul superior sunt prevăzute modificări ale coeficienților pentru personalul didactic, precum și un spor de 10% din valoarea de referință pentru activitatea de tutorat.
În varianta prezentată sindicatelor, pentru învățământul preuniversitar coeficienții ar fi cuprinși între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55 pentru profesorul cu studii superioare, grad didactic I și peste 25 de ani vechime, la gradația 0. Noua grilă ar urma să se aplice de la 1 septembrie 2028.
În învățământul superior, coeficienții ar varia între 2,12 pentru asistentul universitar cu o vechime de până la trei ani și 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime, la gradația 0.
Sindicatele consideră însă că valorile propuse sunt insuficiente. Pentru învățământul preuniversitar, acestea solicită coeficienți cuprinși între 2,10 și 2,90, iar pentru învățământul superior, între 2,25 și 4,05. În cazul învățământului universitar, valorile solicitate includ și indemnizația aferentă titlului științific de doctor.
Federațiile sindicale susțin că actualele constrângeri bugetare nu ar trebui să determine nivelul final al coeficienților și, implicit, poziționarea Educației în sistemul public de salarizare.
Potrivit acestora, în învățământul preuniversitar numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300, situație pe care o consideră un semnal de alarmă privind capacitatea sistemului de a atrage și păstra personal calificat.
Organizațiile sindicale cer ca noua grilă să țină cont de experiență, evoluția în carieră și responsabilitatea profesională. În opinia acestora, în lipsa unei salarizări adecvate, problemele privind deficitul de personal și atractivitatea profesiei didactice riscă să se mențină.
Federațiile cer Guvernului să își asume o grilă de salarizare care să reflecte valoarea muncii din Educație. În lipsa unei astfel de soluții, sindicatele solicită Parlamentului fie să adopte grilele propuse de organizațiile sindicale, fie să respingă proiectul Guvernului Bolojan.
Citește și: În mijlocul protestelor, Bolojan amână cu un an majorarea salariilor din învățământ