SRI avertizează asupra recrutării pentru sabotaj. Cum pot fi atrași românii în operațiuni ilegale pentru bani

Serviciul Român de Informații (SRI) avertizează asupra metodelor prin care persoane obișnuite pot fi atrase în operațiuni de sabotaj, prin intermediul unor oferte aparent inofensive și al unor recompense financiare. Avertismentul a fost publicat luni, 26 octombrie, în revista Intelligence a instituției, în contextul investigațiilor privind mai multe acțiuni de sabotaj desfășurate sau pregătite în Europa, inclusiv în România.

Potrivit SRI, recrutarea poate începe printr-o conversație pe rețelele sociale, urmată de propuneri de activități plătite, precum fotografierea unei clădiri, ridicarea unui colet sau utilizarea unui cont bancar pentru transferuri în beneficiul unor persoane necunoscute.

Te-ar mai putea interesa și: Dronă prăbușită pe un câmp din Buzău. MApN și SRI verifică resturile, iar zona cercetărilor va fi extinsă

SRI avertizează asupra recrutării pentru sabotaj. Cum pot fi atrași românii în operațiuni ilegale pentru bani

Conform serviciului de informații, persoanele abordate nu sunt întotdeauna informate despre scopul real al sarcinilor pe care le primesc și nici despre identitatea celor care coordonează operațiunile. Intermediarii pot prezenta solicitările drept activități simple, care nu ridică suspiciuni, oferind bani pentru îndeplinirea lor. Comunicarea se desfășoară frecvent prin aplicații de mesagerie, iar recompensele pot fi achitate inclusiv în criptomonede. În unele situații, sarcinile inițiale sunt urmate de solicitări tot mai grave, care pot ajunge la fotografierea unor obiective strategice, transportarea unor materiale periculoase sau provocarea unor distrugeri.

SRI atrage atenția că persoanele recrutate pot ajunge să participe la activități ilegale fără să cunoască de la început amploarea și consecințele acestora. Pe măsură ce operațiunea avansează, cererile pot deveni mai riscante, iar cei care încearcă să se retragă pot fi supuși presiunilor sau șantajului. Din acest motiv, instituția recomandă prudență în cazul ofertelor financiare neobișnuite, mai ales atunci când activitățile propuse nu au un scop clar sau presupun păstrarea unui secret față de autorități.

Avertismentul a fost publicat în aceeași zi în care SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj despre care afirmă că era coordonată din Federația Rusă și care ar fi fost implicată în incendiul produs la 14 septembrie 2026, pe platforma industrială Carfil din Brașov. Incendiul s-a produs în apropierea societății CARFIL SA, filială a companiei de stat ROMARM. Cazul face parte dintr-o investigație privind activități suspectate de sabotaj și posibile acțiuni îndreptate împotriva unor obiective industriale și militare din România și din alte state europene.

Potrivit informațiilor prezentate de DIICOT, în dosar sunt vizați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state ale Uniunii Europene. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, unde autoritățile susțin că aceștia pregăteau fapte similare, în timp ce al treilea a fost localizat în Polonia. Anchetatorii afirmă că rețeaua ar fi avut în vedere și alte obiective militare și industriale din România și din alte țări europene. Aceste informații sunt prezentate în contextul investigațiilor în desfășurare, iar acuzațiile trebuie analizate în cadrul procedurilor judiciare.

SRI amintește și alte incidente care ilustrează metodele utilizate în tentativele de sabotaj. În octombrie 2025, instituția a anunțat prevenirea unei operațiuni care viza compania de curierat Nova Post. Două persoane ar fi depus colete care conțineau dispozitive incendiare, acestea fiind identificate și neutralizate înainte de producerea unor victime. Cazul evidențiază riscurile asociate transportului unor pachete al căror conținut real poate fi ascuns și utilizat în scopuri ilegale.

Un alt caz menționat de serviciul de informații datează din septembrie 2026, când a fost dezvăluită o operațiune atribuită Rusiei în care un cetățean rus stabilit în România ar fi primit instrucțiuni să fotografieze și să filmeze obiective militare și infrastructuri strategice. Un incident asemănător a fost investigat și în Lituania, unde procurorii au acuzat o persoană care era minoră la momentul incendierii unui magazin IKEA din Vilnius, în anul 2024. Exemplele sunt prezentate de SRI pentru a arăta că astfel de operațiuni pot implica persoane cu profiluri diferite, recrutate prin intermediul unor sarcini aparent obișnuite.

Pentru a preveni implicarea cetățenilor în asemenea activități, SRI recomandă atenție sporită în cazul ofertelor care promit sume neobișnuit de mari pentru sarcini simple, al căror scop nu poate fi verificat. Printre semnalele de alarmă se numără solicitările de a fotografia sisteme de pază, intrări sau căi de acces, de a transporta colete fără a cunoaște conținutul real ori de a pune la dispoziția unor necunoscuți documente personale, conturi bancare sau cartele telefonice.

Alte indicii care ar trebui să ridice suspiciuni sunt insistența asupra păstrării secretului, cererile de ștergere a conversațiilor și instrucțiunile de evitare a controalelor de securitate. Instituția precizează însă că utilizarea unei aplicații criptate, fotografierea unei clădiri sau primirea unei plăți în criptomonede nu reprezintă, luate separat, dovezi ale unei infracțiuni. Evaluarea trebuie să țină cont de context și de eventualele încercări de ascundere a scopului real al activității.

În cazul în care primesc solicitări suspecte, cetățenii sunt îndemnați să nu îndeplinească sarcinile respective și să sesizeze autoritățile. Potrivit recomandării publicate de SRI, situațiile care necesită intervenție urgentă pot fi semnalate la numărul de urgență 112.