Israelul ar putea amâna alegerile, cu votul a 80 de parlamentari, dar în circumstanțe excepționale

Posibilitatea amânării scrutinului din Israel a revenit în discuție, după informațiile potrivit cărora premierul Benjamin Netanyahu ar fi insistat pentru declanșarea unui nou atac asupra Iranului, înainte de alegeri, fără să obțină aprobarea președintelui american Donald Trump.

CNN a relatat luni, citând doi oficiali americani și o sursă din domeniul securității din Israel, că Netanyahu ar fi solicitat un atac comun al Statelor Unite și Israelului asupra Iranului înaintea scrutinului.

Duminică, postul israelian Channel 12 a relatat că premierul și șeful Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF), general-locotenentul Eyal Zamir, ar fi avut un conflict, în legătură cu o instrucțiune privind o operațiune militară care ar fi putut declanșa o confruntare cu Iranul cu puțin timp înainte de alegeri.

Netanyahu și biroul său au negat ambele relatări. Totuși, informațiile au readus în discuție condițiile legale în care scrutinul ar putea fi amânat, în eventualitatea unei escaladări militare.

Potrivit The Times of Israel, alegerile pentru Knesset au fost amânate o singură dată, în timpul Războiului de Yom Kippur din 1973.

Scrutinul, programat inițial pentru 30 octombrie, a fost reprogramat pentru 31 decembrie, după izbucnirea războiului, la 6 octombrie. Decizia a fost luată înainte ca posibilitatea amânării alegerilor să fie reglementată în mod corespunzător prin lege.

În 1996, Israelul a introdus o prevedere specială în Legea fundamentală: Knessetul, care permite prelungirea mandatului parlamentului și, implicit, amânarea alegerilor. Măsura poate fi adoptată numai printr-o lege votată de cel puțin 80 dintre cei 120 de parlamentari, adică două treimi din numărul total al membrilor Knessetului.

Nici guvernul, printr-o decizie a cabinetului, nici măsurile adoptate în baza reglementărilor de urgență nu pot înlocui această procedură legislativă.

Legea fundamentală prevede că alegerile pot fi amânate numai în „circumstanțe speciale”. Prin urmare, o majoritate de 80 de parlamentari trebuie să considere că situația justifică prelungirea mandatului legislativului. Pragul ridicat face necesar, în majoritatea cazurilor, sprijinul unei părți importante a opoziției, pe lângă voturile parlamentarilor din coaliția de guvernare.

Această condiție urmărește să limiteze posibilitatea ca majoritatea aflată la putere să amâne alegerile exclusiv pentru a-și proteja propriile interese politice. În plus, modificarea prevederii din Legea fundamentală necesită, la rândul său, votul a 80 de parlamentari.

Un conflict militar cu Iranul ar putea însă oferi un temei pentru invocarea excepției

În cazul unui război, riscul unor atacuri cu rachete balistice asupra zonelor rezidențiale din Israel ar putea face dificilă organizarea scrutinului în condiții de siguranță. În astfel de circumstanțe, adunările numeroase de alegători la secțiile de votare ar putea fi considerate de autoritățile militare un risc de securitate inacceptabil.

O asemenea situație ar putea îndeplini criteriul „circumstanțelor speciale”, potrivit analizei publicate de The Times of Israel. Totuși, existența unui conflict militar nu ar permite automat amânarea alegerilor: ar fi necesară adoptarea legii cu majoritatea prevăzută de Constituția israeliană, iar justificarea măsurii ar putea fi supusă controlului judiciar.

Legea impune, de asemenea, ca prelungirea mandatului Knessetului să nu depășească perioada în care persistă circumstanțele excepționale și ca actul normativ să stabilească o nouă dată pentru alegeri.

Curtea Supremă de Justiție ar putea verifica dacă situația invocată justifică într-adevăr amânarea scrutinului și dacă durata prelungirii mandatului este proporțională cu circumstanțele. Controlul judiciar ar avea un rol important și în evaluarea eventualelor motive politice care ar putea sta la baza deciziei.

Cei doi au atras atenția și asupra conflictului de interese inerent unei asemenea decizii, întrucât parlamentarii ar urma să hotărască prelungirea propriului mandat. În opinia lor, controlul Curții Supreme este esențial pentru a împiedica folosirea procedurii în scopuri nelegitime.

Astfel, o eventuală amânare a alegerilor în Israel ar depinde atât de gravitatea situației de securitate, cât și de obținerea unei majorități parlamentare extinse și de respectarea condițiilor legale privind durata prelungirii mandatului.

Citește și: Amenințările la adresa securității Isarelului au marcat mandatul lui Netanyahu și l-ar putea menține pe acesta la putere