Tezaurul României de la Moscova, adus în atenția Consiliului Europei. Corlățean și Bulai cer o dezbatere la Strasbourg

Senatorul Titus Corlățean și deputatul Iulian Bulai, membri ai delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), au inițiat un demers pentru aducerea în atenția instituțiilor europene a problemei Tezaurului României de la Moscova. Cei doi au depus o moțiune de rezoluție privind restituirea patrimoniului românesc trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial. Documentul a fost înregistrat oficial la APCE la 24 iunie 2026, sub numărul 16450.

Te-ar mai putea interesa și: Ministerul Finanțelor lansează o nouă ediție TEZAUR. Dobânzi de până la 7,15% pe an, neimpozabile

Tezaurul României de la Moscova, adus în atenția Consiliului Europei. Corlățean și Bulai cer o dezbatere la Strasbourg

Potrivit documentului APCE, moțiunea se referă la bunurile României trimise la Moscova pentru păstrare în timpul războiului, între care se aflau rezerve de aur ale Băncii Naționale a României, bijuterii regale, obiecte culturale, arhivistice și alte bunuri de patrimoniu. Documentul menționează că, între decembrie 1916 și iulie 1917, BNR a depozitat la Moscova 91,48 tone de aur fin.

Moțiunea este susținută de parlamentari din mai multe state membre ale Consiliului Europei. Lista oficială a APCE cuprinde 25 de semnatari, printre care Corlățean și Bulai, dar și parlamentari din Turcia, Bulgaria, Irlanda, Polonia, Ucraina, Suedia, Franța, Grecia, Țările de Jos și alte state europene.

Inițiatorii urmăresc ca problema Tezaurului să fie analizată la nivelul Consiliului Europei, în special din perspectiva protejării patrimoniului cultural, a dreptului de proprietate și a respectării statului de drept. Documentul amintește că demersurile diplomatice bilaterale anterioare și activitatea Comisiei comune româno-ruse de experți nu au dus la recuperarea integrală a aurului și a celorlalte bunuri revendicate de România.

După depunerea moțiunii, aceasta a fost transmisă Comisiei juridice a APCE, care urmează să desemneze un raportor pentru acest subiect. Potrivit informațiilor prezentate de Corlățean, procedura pentru depunerea candidaturilor a fost deja lansată, iar desemnarea raportorului ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în cadrul reuniunii din luna decembrie.

Corlățean a spus că a folosit reuniunea de la Strasbourg pentru a le prezenta parlamentarilor europeni, pe scurt, istoria Tezaurului României, precum și importanța pe care acest subiect o are pentru România. Senatorul consideră că dezbaterea la nivel european poate contribui la menținerea problemei pe agenda instituțiilor internaționale.

În documentul oficial al APCE se arată că moțiunea nu a fost încă dezbătută de Adunarea Parlamentară și că, în această etapă, ea îi angajează doar pe parlamentarii care au semnat-o. Demersul urmărește însă deschiderea unei proceduri parlamentare care ar putea duce ulterior la elaborarea unui raport și la discutarea subiectului în cadrul APCE.

Titus Corlățean a transmis că speră la cooperarea Ministerului Afacerilor Externe și a Băncii Naționale a României, precum și la sprijinul unor istorici și specialiști în domeniu. El a menționat, între alții, profesorul Ioan Scurtu și pe academicianul Ioan-Aurel Pop.

Potrivit moțiunii depuse la APCE, problema Tezaurului are și o dimensiune europeană, prin legătura sa cu protejarea patrimoniului, respectarea drepturilor de proprietate și aplicarea principiilor statului de drept. Documentul propune analizarea unor mecanisme juridice și financiare care ar putea fi utilizate pentru restituirea bunurilor sau pentru compensarea valorii acestora.