UE, divizată în privința limitării comerțului cu așezările israeliene din Cisiordania

Belgia, Olanda și Spania se află printre țările care încearcă să formeze o coaliție capabilă să solicite oficial Executivului european elaborarea unor măsuri privind limitarea comerțului cu aceste așezări, au declarat pentru Politico patru diplomați europeni familiarizați cu negocierile. Oficialii au confirmat existența demersului, dar nu au indicat lista completă a statelor implicate.

Inițiativa creează noi tensiuni între statele membre și instituțiile UE, într-un moment în care politica europeană privind Israelul și războiul din Gaza rămâne profund divizată.

Pe de o parte se află țările care cer o reacție mai fermă și care beneficiază de sprijinul șefei diplomației europene, Kaja Kallas. De cealaltă parte se află Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen, precum și state precum Germania și Republica Cehă, care se opun unor măsuri comerciale suplimentare.

Miniștrii de externe ai UE, reuniți luni la Bruxelles, nu vor decide direct introducerea unor tarife vamale sau restricții asupra importurilor provenite din așezările israeliene. Miza imediată este obținerea unei majorități care să oblige Comisia Europeană să prezinte o propunere oficială, asupra căreia guvernele europene ar urma ulterior să se pronunțe.

Impactul economic al unor astfel de măsuri ar fi limitat. Comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania reprezintă aproximativ 0,5% din comerțul total al Uniunii Europene cu Israelul, potrivit unei estimări incluse într-un document intern al Comisiei Europene consultat de POLITICO.

Disputa are însă o miză politică majoră, pe fondul consecințelor atacurilor Hamas din 7 octombrie 2023 și ale războiului din Gaza. Subiectul a ajuns în centrul agendei miniștrilor de externe europeni, depășind alte teme precum pregătirea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei sau relațiile UE cu statele din Golf.

„Colonizările sunt ilegale. Cea mai bună soluție este pur și simplu să interzicem orice import de bunuri produse în colonizări”, a declarat Nacho Sánchez Amor, eurodeputat spaniol membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European.

Comisia Europeană a evitat până acum să înainteze o propunere privind noi restricții comerciale, argumentând că inițiative similare au fost analizate și respinse anterior. Germania și Republica Cehă ar urma să se abțină sau să voteze împotriva unor măsuri privind tarifele vamale impuse Israelului, potrivit unui diplomat european de rang înalt citat de Politico.

Kaja Kallas, care va conduce reuniunea miniștrilor de externe ai UE, a cerut public Comisiei Europene să prezinte noi opțiuni comerciale

Relația sa cu ministrul israelian de externe, Gideon Sa’ar, este însă tensionată după relatări potrivit cărora oficiala europeană ar fi folosit termenul „apartheid” pentru a descrie Israelul. Sa’ar a anunțat pe 18 iunie, într-o postare pe platforma X, suspendarea contactelor cu Kallas până la o clarificare sau scuze.

Înaintea reuniunii de la Bruxelles, mai mulți diplomați europeni au acuzat Comisia că evită să prezinte o propunere formală care ar putea fi supusă rapid votului miniștrilor.

Executivul european a transmis recent statelor membre o serie de opțiuni privind limitarea comerțului cu așezările israeliene, inclusiv introducerea unui sistem de licențiere sau aplicarea unor „tarife prohibitive”. Documentul nu reprezintă însă o propunere legislativă oficială, astfel că guvernele UE nu pot vota încă asupra unor măsuri concrete.

„Nu cred că ne aflăm într-o situație în care să avem cooperarea încântătoare a Comisiei”, a declarat un diplomat european de rang înalt.

O altă dispută între statele membre vizează baza juridică a eventualelor măsuri luat împotriva așezărilor israeliene din Cisiordania

Comisia Europeană și Germania susțin că restricțiile ar face parte din politica externă și de securitate comună a UE, ceea ce ar necesita unanimitatea statelor membre. Țările care susțin măsuri mai dure consideră însă că este vorba despre politică comercială, domeniu în care este suficientă o majoritate calificată.

Aceste state invocă un aviz al serviciului juridic al Consiliului UE, relatat anterior de Politico, potrivit căruia măsurile ar putea fi adoptate prin procedurile comerciale obișnuite.

„Serviciul juridic al Consiliului a fost foarte clar. Este vorba despre comerț, despre protejarea politicilor noastre comerciale”, a declarat un diplomat european citat de Politico.

Ursula von der Leyen – acuzată că evită adoptarea unor măsuri înaintea alegerilor din Israel

Criticii Ursulei von der Leyen susțin că președinta Comisiei evită adoptarea unor măsuri înaintea alegerilor din Israel programate pentru luna octombrie.

Oficialii europeni recunosc, în discuții private, că eventuale sancțiuni împotriva Israelului ar putea fi exploatate politic de formațiunile extremiste israeliene.

„Președinta von der Leyen știe că următoarea reuniune oficială a Consiliului pentru Afaceri Externe nu va avea loc până în octombrie, moment în care vor avea loc alegeri în Israel”, a declarat Barry Andrews, eurodeputat irlandez din grupul Renew Europe.

„Având în vedere că oameni nevinovați sunt uciși zilnic, această tergiversare a durat mult, mult prea mult”, a adăugat acesta.

Citește și: Analiză: Pe măsură ce puterea Iranului pălește, Turcia devine cea mai mare amenințare strategică pentru Israel