Vortexul polar, perturbat cu mult înainte de termen. Europa riscă un val de frig, iar România ar putea fi afectată

Vortexul polar a suferit o perturbare neobișnuită în urma unei încălziri bruște a stratosferei de deasupra Arcticii, fenomen care ar putea avea consecințe importante asupra vremii din emisfera nordică în următoarele săptămâni. Schimbarea circulației vânturilor de la mare altitudine s-a produs cu peste două săptămâni mai devreme decât precedentul record înregistrat începând din 1958, atrăgând atenția meteorologilor asupra posibilelor evoluții atmosferice din perioada următoare, potrivit mediafax.ro.

Specialiștii urmăresc în special riscul ca această perturbare să favorizeze pătrunderea maselor de aer foarte rece din regiunile arctice către sudul continentului. În anumite condiții, Europa ar putea traversa perioade cu temperaturi mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă, însoțite de episoade de ger și ninsori. Totuși, deocamdată nu există suficiente date pentru a stabili cu exactitate care vor fi regiunile cele mai afectate și cât de puternice vor fi eventualele răciri.

Te-ar mai putea interesa și: Vortexul polar se prăbușește la mijlocul lunii februarie. Frig intens și ninsori în America de Nord și Europa

Vortexul polar, perturbat cu mult înainte de termen. Europa riscă un val de frig, iar România ar putea fi afectată

Vortexul polar reprezintă un sistem extins de vânturi puternice care circulă în jurul Polului Nord, la altitudini foarte mari, în stratosferă. În mod normal, acesta contribuie la menținerea aerului extrem de rece în interiorul regiunii arctice, limitând deplasarea maselor de aer polar către latitudini mai joase.

Pe măsură ce se apropie sezonul rece, vortexul polar începe să se intensifice, atingând de regulă puterea maximă în lunile de iarnă. Uneori, însă, circulația sa este perturbată de un fenomen meteorologic cunoscut sub numele de încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW).

În timpul unui asemenea episod, temperaturile din stratosferă pot crește rapid, iar vânturile care înconjoară Polul Nord își pot reduce considerabil viteza sau chiar își pot inversa direcția. În consecință, vortexul polar poate slăbi, se poate deforma sau chiar se poate împărți în mai multe sisteme, modificând circulația atmosferică la scară largă.

Ceea ce atrage atenția meteorologilor în acest caz este momentul producerii fenomenului. Perturbarea a apărut neobișnuit de devreme, înainte de începerea iernii meteorologice în emisfera nordică, fiind considerată una dintre cele mai timpurii schimbări de acest tip din perioada pentru care există observații meteorologice, începând cu anul 1958.

Slăbirea vortexului polar poate favoriza modificări importante ale circulației atmosferice, crescând probabilitatea ca aerul rece din zona arctică să înainteze către sud. În funcție de configurația sistemelor de presiune atmosferică, anumite regiuni ale Europei s-ar putea confrunta cu episoade de răcire accentuată, temperaturi negative și ninsori.

Efectele unei încălziri stratosferice bruște nu apar însă întotdeauna imediat la nivelul solului. Modificările produse la altitudini mari pot influența circulația atmosferică din apropierea suprafeței terestre după câteva zile sau chiar săptămâni. Din acest motiv, meteorologii urmăresc evoluția fenomenului pentru a identifica eventualele schimbări ale tiparelor meteorologice.

Un alt aspect important este faptul că, în luna noiembrie, temperaturile din regiunile arctice și Siberia nu au ajuns încă la valorile extreme specifice mijlocului iernii. Acest lucru ar putea limita intensitatea unor eventuale invazii de aer foarte rece, chiar dacă vortexul polar este perturbat.

Prin urmare, slăbirea acestui sistem nu înseamnă automat că întreaga Europă va fi lovită de un val de ger. Efectele depind în mare măsură de modul în care se vor poziționa anticiclonii și zonele de joasă presiune în perioada următoare.

România s-ar putea număra printre țările europene influențate indirect de această schimbare atmosferică, însă apariția unor episoade de frig sever depinde de configurația circulației aerului deasupra continentului.

Pentru ca masele de aer polar să ajungă pe teritoriul țării noastre, este necesară o configurație atmosferică favorabilă, care să permită transportul aerului rece dinspre nordul sau nord-estul Europei. Într-un asemenea scenariu, temperaturile ar putea scădea semnificativ, iar în anumite regiuni ar putea apărea episoade de ninsoare.

Totuși, există și posibilitatea ca aerul foarte rece să rămână concentrat în alte zone ale emisferei nordice, fără să afecteze direct România. Evoluția vremii va depinde de interacțiunea dintre sistemele de presiune atmosferică și de direcția în care vor fi deplasate masele de aer.

În acest moment, nu se poate afirma cu certitudine că România va avea parte de un început de iarnă sever. Perturbarea vortexului polar reprezintă un factor care poate crește probabilitatea unor schimbări importante, dar nu constituie o garanție a apariției gerului sau a ninsorilor abundente.

Un alt element analizat de cercetători este posibila influență a fenomenului El Niño, caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Pacificul tropical. Acest fenomen poate modifica circulația atmosferică la nivel global și poate influența propagarea undelor atmosferice către stratosfera polară.

Oamenii de știință încearcă să stabilească dacă intensitatea fenomenului El Niño a contribuit la destabilizarea timpurie a vortexului polar și la schimbările observate în circulația vânturilor de mare altitudine.