Europa și-a stabilit echipa pentru negocierile de pace privind Ucraina

Costa a declarat că echipa europeană va acţiona în deplină unitate şi că Europa trebuie să vorbească pe o singură voce în negocierile privind încheierea războiului. El a subliniat că securitatea Europei începe cu securitatea Ucrainei şi că numai autorităţile de la Kiev au legitimitatea de a lua decizii privind teritoriul şi suveranitatea ţării.

Preşedintele Consiliului European a afirmat că UE salută toate eforturile diplomatice menite să aducă Rusia la masa negocierilor, dar a insistat că Uniunea trebuie să aibă un rol central în discuţiile despre viitorul european al Ucrainei, reconstrucţia ţării şi garanţiile sale de securitate.

„Rusia trebuie să îşi schimbe cursul”, a declarat Costa, care a adăugat că liderii europeni vor continua să colaboreze pentru a sprijini Ucraina în obţinerea unei păci juste şi durabile.

Decizia liderilor europeni vine în contextul în care participarea Europei la negocierile privind Ucraina nu este încă agreată de Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat anterior că Rusia va putea lua în considerare extinderea formatului negocierilor numai după ce va înţelege dacă statele europene au intenţii reale şi sunt pregătite să contribuie la procesul de pace.

„Odată ce vom înţelege intenţia lor reală şi disponibilitatea de a contribui la procesul de pace, va fi posibil să luăm o decizie privind desfăşurarea dialogului pentru soluţionarea conflictului din Ucraina într-un format extins”, a spus Peskov.

Declaraţia lui Peskov sugerează că Moscova nu şi-a asumat încă acceptarea participării europenilor la următoarea rundă de negocieri, în pofida afirmaţiilor făcute de negociatorii americani că preşedintele rus Vladimir Putin ar fi fost de acord cu implicarea acestora.

Până acum, discuţiile au implicat oficiali ruşi, ucraineni şi americani, care s-au întâlnit în această săptămână la Abu Dhabi, pentru prima dată în ultimele nouă luni. Ulterior, emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner au mers la Moscova, unde au avut o întâlnire cu Vladimir Putin, iar apoi s-au întâlnit la Dublin cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În această săptămână, oficiali ai Comisiei Europene şi reprezentanţi britanici, francezi, germani şi italieni au fost prezenţi la Abu Dhabi, însă partea rusă a refuzat participarea lor la negocierile propriu-zise dintre delegaţiile Rusiei, Ucrainei şi Statelor Unite.

Von der Leyen anunţă un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că drumul către pace în Ucraina nu va fi uşor şi a susţinut că cea mai eficientă modalitate de a determina Rusia să negocieze este continuarea sprijinului european pentru Kiev şi menţinerea presiunii asupra Moscovei.

Comisia Europeană va propune în curând al 22-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. În plus, înaintea următoarei reuniuni a Consiliului European, executivul comunitar va prezenta o propunere pentru acoperirea deficitului de finanţare al Ucrainei pentru anul 2027, a anunţat von der Leyen.

Premierul irlandez Micheál Martin a apărat, la rândul său, reacţia Uniunii Europene la invazia rusă, afirmând că Europa a avut o poziţie puternică şi va continua să o aibă.

Martin a răspuns astfel unor declaraţii ale premierului leton Andris Kulbergs, care a cerut Europei să adopte o atitudine mai fermă în faţa Rusiei.

Şeful guvernului irlandez a amintit că UE a adoptat deja 21 de pachete de sancţiuni şi a adăugat recent alte 1.600 de entităţi şi persoane pe lista celor sancţionaţi. El a menţionat şi pachetul financiar de 90 de miliarde de euro convenit anul trecut, precum şi sprijinul acordat Ucrainei de statele membre.

Martin a spus că, până în prezent, nu există indicii că Rusia ar fi cu adevărat interesată de pace. El a descris consecinţele războiului drept devastatoare, atât prin pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile provocate în Ucraina, cât şi prin efectele asupra populaţiei ruse.

Premierul irlandez a respins ideea că Uniunea Europeană nu ar fi avut o reacţie coerentă la agresiunea rusă, susţinând că blocul comunitar a rămas unit într-un context de securitate dificil şi cu presiuni deosebite asupra statelor de pe flancul estic.

Merz îi cere lui Trump să nu negocieze fără europeni

Discuţiile de la Dublin au avut loc şi pe fondul dezbaterilor dintre liderii europeni privind persoanele care ar trebui să reprezinte interesele Europei în negocierile cu Rusia şi Ucraina.

Mai mulţi lideri au susţinut ca António Costa să reprezinte interesele celor 27 de state membre, în timp ce alţii au propus implicarea Kajei Kallas, şefa diplomaţiei europene.

Kallas a afirmat că Rusia nu doreşte participarea sa la negocieri, deoarece o consideră un interlocutor prea ferm. Ea a susţinut că Europa are nevoie de o echipă puternică pentru a împiedica Moscova să îşi impună unilateral condiţiile.

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut preşedintelui american Donald Trump să îşi coordoneze poziţia cu aliaţii europeni în privinţa Ucrainei, în perspectiva întâlnirilor pe care liderul american urmează să le aibă cu Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, în China, săptămâna viitoare.

„Vreau să transmitem din nou foarte clar mesajul nostru către Statele Unite: vă rugăm, fără surprize. Rămâneţi în echipa Europei şi a Ucrainei şi să lucrăm împreună pentru o pace reală în Ucraina”, a declarat Merz la reuniunea liderilor europeni de la Dublin.

Relaţiile dintre Rusia şi statele europene sunt profund deteriorate după invazia declanşată de Moscova în februarie 2022. Statele europene au furnizat arme Ucrainei, au impus sancţiuni Rusiei şi, în cea mai mare parte, au evitat contactele directe cu Vladimir Putin de la începutul războiului.

Irlanda se declară dispusă să participe la monitorizarea unui eventual armistiţiu în Ucraina, dar exclude trimiterea unei forţe de descurajare

Irlanda este dispusă să participe la monitorizarea unui eventual armistiţiu în Ucraina şi la misiuni civile care ar putea face parte dintr-un acord de pace, dar nu intenţionează să contribuie cu trupe de impunere a păcii sau cu o forţă militară de descurajare, a declarat premierul irlandez Micheál Martin.

Şeful guvernului de la Dublin a precizat că Irlanda ar putea participa la supravegherea respectării unui eventual armistiţiu de-a lungul liniei de front, în cadrul unor garanţii de securitate postbelice pentru Ucraina.

Contribuţia irlandeză ar viza însă monitorizarea păcii şi iniţiativele civile de soluţionare a conflictului, nu componenta militară de descurajare.

„Dacă am avea un armistiţiu de-a lungul liniilor actuale ale conflictului, Irlanda ar fi dispusă, în calitate de forţă de menţinere a păcii, să îşi joace rolul în monitorizarea păcii şi, în special, a liniei de încetare a focului, precum şi în orice altă dimensiune civilă a soluţionării conflictului sau a iniţiativelor de pace”, a declarat Martin.

Declaraţiile vin în contextul discuţiilor europene privind garanţiile de securitate care ar urma să fie oferite Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia.

La reuniunea Comunităţii Politice Europene, desfăşurată joi la Dublin, 41 de state europene, inclusiv Irlanda, au semnat, la iniţiativa Franţei, un set de principii care ar trebui să stea la baza unei eventuale soluţii pe termen lung pentru conflictul din Ucraina.

Semnatarii şi-au reafirmat sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul graniţelor recunoscute internaţional.

Preşedintele Consiliului European, António Costa, a avertizat că următoarele săptămâni vor reprezenta un test decisiv pentru disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului. Atacurile repetate asupra populaţiei civile ridică însă semne de întrebare privind intenţiile Moscovei, a spus acesta.

Costa a indicat că priorităţile imediate ale Uniunii Europene sunt continuarea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina şi avansarea procesului de aderare a ţării la UE.

O altă temă importantă pe agenda liderilor europeni este finanţarea Ucrainei pentru anul 2027. Potrivit informaţiilor prezentate la reuniune, deficitul de finanţare estimat pentru această perioadă este de aproximativ 70 de miliarde de euro. Nevoile financiare ale Ucrainei vor fi discutate la o reuniune europeană programată pentru 26 şi 27 noiembrie.

Premierul irlandez a exprimat şi rezerve faţă de propunerea cancelarului german Friedrich Merz ca aportul Germaniei la viitorul buget multianual al Uniunii Europene să fie condiţionat de participarea tuturor statelor membre la finanţarea sprijinului pentru Ucraina.

În prezent, Cehia, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, state beneficiare nete ale fondurilor europene, au refuzat să contribuie la sprijinul financiar acordat Kievului.

Martin a spus că înţelege argumentul statelor care au contribuit deja cu sume importante şi care doresc o implicare financiară a tuturor membrilor UE, dar a avertizat că legarea acestui subiect de negocierile privind viitorul buget multianual ridică probleme.

„Unele ţări leagă acum această chestiune de negocierile privind bugetul multianual al UE, lucru care mă îngrijorează într-o anumită măsură. Înţeleg însă de ce se întâmplă acest lucru, pentru că unele state au avut contribuţii foarte importante şi vor ca toate statele membre ale UE să participe la sprijinirea financiară a Ucrainei”, a declarat premierul irlandez.

Costa susţine o reprezentare comună a Europei la negocieri

Preşedintele Consiliului European a apărat decizia liderilor europeni de a constitui o echipă care să reprezinte Europa în viitoarele negocieri privind Ucraina. António Costa a spus că este firesc ca Uniunea Europeană să acţioneze printr-o echipă, având în vedere că şi celelalte părţi implicate în negocieri sunt reprezentate de mai mulţi oficiali.

El a amintit că administraţia americană are doi emisari speciali, iar delegaţia ucraineană este, de asemenea, formată din mai mulţi reprezentanţi.

Costa a explicat că reprezentarea europeană trebuie să integreze atât instituţiile Uniunii Europene, care au competenţe proprii, cât şi Coaliţia de Voinţă, cu rol esenţial în asigurarea garanţiilor de securitate pentru Ucraina după încheierea unui acord de pace.

El a reafirmat că UE sprijină eforturile diplomatice pentru încheierea războiului încă de la început, inclusiv iniţiativele conduse de preşedintele american Donald Trump, şi că doreşte să contribuie activ la noua etapă a negocierilor.

Dublinul a fost în această săptămână centrul discuţiilor diplomatice privind Ucraina, după ce capitala irlandeză a găzduit, în două zile consecutive, reuniunea Comunităţii Politice Europene şi întâlnirea informală a liderilor Uniunii Europene. Reuniunea Comunităţii Politice Europene a avut loc în cadrul preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE, sub măsuri extinse de securitate şi restricţii de trafic.

Citește și: Nicușor Dan, după reuniunea liderilor europeni de la Dublin: Europa discută responsabilitatea companiilor şi riscul ca AI să înlocuiască angajaţii