România, printre țările europene cu cele mai puține concedii medicale. De ce merg angajații la muncă și atunci când sunt bolnavi

România se numără printre statele europene în care angajații înregistrează cele mai puține zile de concediu medical, cu o medie anuală de mai puțin de o zi pentru fiecare salariat, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Situația este diferită în alte țări europene, precum Norvegia, Slovenia și Spania, unde media concediilor medicale depășește cinci săptămâni pe an. Aceste diferențe nu înseamnă neapărat că românii sunt mai sănătoși, ci pot indica existența unor probleme legate de accesul la servicii medicale, condițiile de muncă și presiunea profesională, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Concediile medicale se modifică din iunie. Excepții pentru pacienții cronici și noi reguli privind plata primei zile

România, printre țările europene cu cele mai puține concedii medicale. De ce merg angajații la muncă și atunci când sunt bolnavi

Un posibil factor care explică numărul redus de concedii medicale este presenteeismul, fenomen care presupune continuarea activității profesionale chiar și atunci când angajatul este bolnav sau are probleme de sănătate. În România, unii salariați pot alege să meargă la serviciu în ciuda simptomelor, fie din cauza diminuării veniturilor în perioada concediului medical, fie din cauza responsabilităților profesionale, a volumului mare de muncă sau a presiunii exercitate de angajatori. În anumite organizații, prezența constantă este considerată un semn de implicare și seriozitate, ceea ce poate determina angajații să evite absențele chiar și atunci când au nevoie de odihnă și recuperare.

Presenteeismul poate avea efecte negative atât asupra sănătății salariaților, cât și asupra productivității companiilor. Chiar dacă un angajat este prezent fizic la birou sau conectat la platformele de lucru, acest lucru nu înseamnă că își poate îndeplini sarcinile la capacitate maximă. Afecțiuni precum migrenele, infecțiile respiratorii, durerile persistente sau epuizarea psihică pot afecta atenția, concentrarea și viteza de lucru. Astfel, salariatul poate participa la ședințe, poate răspunde la mesaje și poate respecta programul, dar rezultatele activității sale pot fi mai slabe decât în mod obișnuit.

Fenomenul poate afecta și ceilalți membri ai colectivului. În cazul bolilor contagioase, angajații care continuă să vină la serviciu pot transmite infecțiile colegilor, ceea ce poate conduce la apariția mai multor absențe și la perturbarea activității întregii echipe. Prin urmare, încercarea de a evita un concediu medical individual poate genera probleme mai mari pentru organizație.

Importanța fenomenului este evidențiată și de cercetările din domeniul comportamentului organizațional. O analiză realizată de cercetătorul Gary Johns, publicată în 2009 în Journal of Organizational Behavior, arată că presenteeismul este influențat nu doar de gravitatea problemelor medicale, ci și de mediul profesional și de așteptările existente la locul de muncă. Decizia angajaților de a continua activitatea în timpul bolii poate fi determinată de cultura organizațională, de presiunea managerială și de teama unor consecințe profesionale.

Din acest motiv, evaluarea performanței exclusiv în funcție de prezența la serviciu este insuficientă. Participarea la întâlniri și respectarea programului nu reflectă întotdeauna productivitatea reală. Angajatorii trebuie să urmărească rezultatele efective ale muncii și să creeze un mediu în care salariații să poată comunica problemele de sănătate fără teama că vor fi dezavantajați profesional.

Pentru reducerea fenomenului, specialiștii recomandă mai multe măsuri, printre care facilitarea accesului la consultații și investigații medicale, controalele periodice și programele de prevenție. Identificarea timpurie a problemelor de sănătate poate împiedica agravarea acestora și poate contribui la menținerea capacității de muncă. De asemenea, este important ca angajații să poată beneficia de concediu medical atunci când au nevoie de recuperare, fără să considere că absența justificată le va afecta evaluarea sau poziția profesională.

O altă soluție constă în adaptarea programului și a volumului de muncă la capacitatea angajaților. Repartizarea echilibrată a responsabilităților, stabilirea unor priorități clare și flexibilitatea programului pot reduce suprasolicitarea. În plus, comunicarea dintre manageri și membrii echipelor poate ajuta la identificarea problemelor legate de stres, oboseală și încărcarea excesivă cu sarcini. Programele de sănătate ocupațională, care includ evaluări medicale, consiliere și informare privind prevenirea îmbolnăvirilor, reprezintă alte instrumente utile.