Auto

5 pasi prin care Romania poate accesa banii alocati pentru verigile lipsa din infrastructura UE

23 Apr, 11:46 • Redactia DailyBusiness
Cele 33 miliarde de euro alocate de UE pentru acoperirea "verigilor lipsa" din reteaua de infrastructura pana in 2020 reprezinta o oportunitate de neratat pentru Romania, spun analistii care prezinta 5 pasi prin care autoritatile locale ar putea beneficia de aceste fonduri.
5 pasi prin care Romania poate accesa banii alocati pentru verigile lipsa din infrastructura UE

Infrastructura de
transport este o componenta-cheie pentru cresterea economica.
Cresterea economica si a productivitatii dintr-o anumita regiune este
strans legata de infrastructura de transport, intrucat sistemele de
transport genereaza o productivitate mai ridicata prin costuri
logistice mai reduse, eficientizarea stocurilor si accesul mai usor
la pietele de aprovizionare si de munca.

Pe scurt, accesibilitatea si
conectivitatea reprezinta vectorii cheie pentru cresterea
competitivitatii economice. O mobilitate crescuta reprezinta, la
randul ei, un rezultat-cheie al investitiilor, deoarece
transporturile asigura factori multiplicatori cu efect pozitiv in
cresterea economica si a productivitatii, se arata in raportul EY –
Transport Corridors.

FMI subliniaza impactul semnificativ al
investitiilor publice, precum cele din infrastructura de
transporturi, asupra PIB-ului. Simularile FMI efectuate pentru
economii avansate indica faptul ca o crestere a investitiilor publice
echivalenta cu 1% din PIB duce la o crestere a PIB-ului cu
aproximativ 0,4% in acelasi an, cresterea graduala stabilizandu-se la
1,5% la patru ani dupa cresterea investitiei publice (FMI, World
Economic Outlook: Legacies, Clouds, Uncertainties, octombrie 2014). 

UE va investi masiv in coridoarele de
transport transfrontaliere in urmatorii 5 ani
Comisia Europeana
(CE) sugereaza ca ar fi nevoie de circa 1.500 miliarde ruro pentru
infrastructura de transport transfrontalier pana in anul 2030, ceea
ce implica un ritm anual de investitii de aproximativ 100 miliarde euro.

Plecand de la aceste
date, Uniunea Europeana a convenit asupra unui pachet generos de
sprijin pentru proiectele de dezvoltare a retelelor trans-europene de
infrastructura. Parlamentul European si Consiliul European au fost de
acord sa aloce 33,3 miliarde euro din bugetul UE pentru programul
Connecting Europe Facility (CEF), ca parte a Cadrului Financiar
Multianual pentru perioada 2014-2020.

CEF va finanta proiecte care
acopera „verigile lipsa” din reteaua de infrastructura a
Europei
, transporturile primind cea mai mare cota din aceste alocari
de fonduri, respectiv 26,3 miliarde euro.

In acelasi timp, UE
si Banca Europeana de Investitii (BEI) au anuntat disponibilitatea
sumei de 21 miliarde euro pentru sprijinirea unor investitii de 315
miliarde euro in proiecte de infrastructura in perioada 2015-17,
aproape 30% din aceasta suma fiind alocata proiectelor de transport.

Proiectele care vor primi suport prioritar din partea UE sunt acelea
care rezolva problemele gatuirilor de trafic sau cele privind
verigile lipsa din coridoarele de transport transfrontalier,
sistemele inteligente de transport si sistemele de transport urban.

5 pasi necesari pentru a
dezvolta proiecte de infrastructura pentru coridoarele care
traverseaza Romania

1. Asigurarea unor
parteneriate public-privat si public-public eficiente

Guvernul Romaniei
are prilejul sa atraga solutii alternative de finantare pentru
dezvoltarea infrastructurii, insa trebuie sa existe un profil adecvat
de risc/profit si un flux considerabil de proiecte de infrastructura,
astfel incat sa poata aloca in mod adecvat resursele umane si sa
poata genera nivelul necesar de incredere in acest sector, cunoscut
pentru timpii indelungati de transpunere a proiectelor in realitate.

In plus, pentru a stimula competitivitatea fata de alte instrumente
de creditare si pentru a atrage astfel de investitii, Guvernul
trebuie sa creasca nivelul de transparenta, sa standardizeze
procesele si sa clarifice partea privind reglementarea si politicile.
Cum proiectele de infrastructura de tip PPP presupun o relatie pe
termen lung intre Guvern si sectorul privat, acesta din urma trebuie
sa dobandeasca incredere in mediul, legislativ, politic si de
achizitii in care investeste.

Lipsa unui cadru clar si stabil de
politici transfrontaliere reprezinta un alt prag major pentru
investitii eficiente in infrastructura de transport. in Europa,
fragmentarea reglementarilor nationale si lipsa de transpunere a
directivelor UE in legislatiile nationale determina o crestere a
complexitatii proiectelor si o reducere a transparentei pentru
investitorii care incearca sa evalueze riscurile asociate unor
asemenea proiecte. Este nevoie de un grad mai mare de armonizare in
aplicarea legislatiei UE.

Conditiile
restrictive de creditare indica o nevoie de regandire a structurilor
financiare pentru proiectele de infrastructura de mari dimensiuni.

In
Europa, multe banci s-au retras de pe piata imprumuturilor pe termen
lung. in acelasi timp, fondurile de pensii, companiile de asigurari
de viata si fondurile suverane cauta active pe termen lung care sa se
potriveasca cu cerintele de investitii pe termen lung. Se estimeaza
ca acesti investitori institutionali dispun de active de circa 14.000
de miliarde euro in Europa, doar un mic procent dintre acestea fiind
orientate catre investitiile in infrastructura.

Un numar de
tranzactii a fost structurat in asa fel incat acestea sa emita
creante catre fondurile de pensii si companiile de asigurari, atat
prin emisiuni publice, cat si prin plasamente private. Programul UE
Project Bonds Credit Enhancement a fost deja implementat cu succes in
cadrul mai multor proiecte.

2. Asigurarea si implementarea cadrelor de finantare

inainte de orice
altceva, existenta unor piete deschise si competitive este critica
pentru asigurarea implicarii sectorului privat si, in acelasi timp,
pentru optimizarea investitiilor in modalitatile sau structurile de
transport dorite. Mai mult, partenerii privati sau cei
transfrontalieri au nevoie de flexibilitate in definirea obiectivelor
pentru recalibrarea proiectelor de infrastructura de transport, pe
baza estimarilor legate de previziuni globale si specifice.

Modalitatile inovatoare de finantare,
care combina structuri private si publice de finantare confera mai
multa eficienta proiectelor. in ceea ce priveste structurarea
financiara, garantiile legate de venituri si implementarea unui
management al riscului reprezinta chestiuni critice, care trebuie
rezolvate. Ele permit guvernelor sa efectueze sau sa amane cheltuieli
cu infrastructura de transport public in mod eficient. Modelele
utilitare eficient reglementate ofera un exemplu specializat de
parteneriat public-privat atractiv pentru o gama larga de investitori
institutionali.

Aceste modele
reprezinta o categorie cunoscuta de investitii pe pietele de capital
si au un rol clar in portofoliile de investitii, in special data
fiind capacitatea lor de a genera venituri din primul an, fara
aplicarea indelungatului calendar de achizitii asociat unor astfel de
parteneriate. in al treilea rand, creditele guvernamentale atent
structurate pot oferi o reducere a costurilor de capital, in acelasi
timp sprijinind parteneriatele finantate de utilizatori. 

3. Adresarea
prioritara a riscului

Perioada de timp
care precede luarea deciziei de investitie ofera o fereastra limitata
de oportunitate pentru influentarea rezultatelor comerciale ale unui
proiect si, in ultima instanta, a succesului sau pe termen lung. Este
dovedit ca actiunile intreprinse inainte de efectuarea investitiei
reduc gradul de escaladare a costurilor si protejeaza nivelurile
estimate de amortizare a investitiei pe masura ce proiectul
avanseaza.

Este nevoie de o
analiza de senzitivitate pentru a intelege care sunt riscurile
asociate si cum se pot evita. O astfel de analiza ar trebui sa se
axeze pe cheltuielile de capital, costurile operationale, ratele de
amortizare si tipurile de cerinte ce pot aparea in timp, precum si pe
ratele de actualizare aplicate fluxurilor de costuri si de beneficii
ale proiectului. Finantistii se uita si la astfel de puncte sensibile
atunci cand evalueaza riscurile inerente asociate proiectului si
determina costurile financiare ale acestuia. 

4. Aplicarea unor
parametri clar definiti pe proiect

Planul de investitii trebuie sa includa
instructiuni privind costurile si parametri de evaluare clar definiti
pentru a asigura transparenta asteptarilor si rezultatelor
proiectului. Pentru o evaluare eficienta a costurilor inregistrate pe
parcursul constructiei si a intregii perioade de exploatare,
estimarile trebuie sa faca o distinctie clara intre diferitele
categorii de cost: constructie, mentenanta, operatiuni si renovare.
Acesta este un fundament-cheie pentru termenii acordului dintre
partile implicate pe intreg parcursul proiectului si pentru alegerea
unui proiect public-privat care optimizeaza rezultatele publice.

In ceea ce priveste
evaluarea, aplicarea unei metodologii realiste si robuste de evaluare
este importanta pentru a estima beneficiile potentiale si pentru a
aborda proiectele in ordinea importantei. Acest lucru presupune
folosirea unor rate de actualizare si a unor estimari de inflatie
flexibile si realiste. Programele din UK si din Franta ofera exemple
de buna practica in acest caz, folosind rate de actualizare cuprinse
intre 3% si 6%. in cele din urma, politica de pret aplicata pe durata
implementarii modelului este un considerent important. Aceasta poate
reduce distorsionarea valorilor reale ale fluxurilor de numerar
viitoare, folosind rate nominale si prezumtia preturilor fixe. 

5. Intelegerea impactului mai larg al
investitiei

Investitiile majore
publice si private in infrastructura de transport pot avea un impact
pozitiv substantial asupra valorii terenurilor adiacente.
Proximitatea fata de un coridor sau nod de infrastructura poate aduce
beneficii importante proprietarilor din zona. Capitalizarea acestor
beneficii reprezinta un mecanism de finantare foarte bun pentru
investitiile in coridoarele de transport. Acestea includ de regula o
taxa speciala aplicata proprietarilor dintr-o zona geografica
determinata, care au un beneficiu direct din investitia in
infrastructura de transport.

Andrei Benghea-Malaies, Director
Executiv Performance Improvement, EY Romania
conchide:

„Analiza modelelor de buna practica pe care am derulat-o
arata cativa pasi clari pe care guvernele trebuie sa ii urmeze pentru
a cataliza investitiile private si transfrontaliere in infrastructura
de transport:

  • in primul rand, stabileste cadrul
    optim de operare. Nimic nu se va intampla fara un program bine
    ordonat si realist al proiectelor de infrastructura fezabile,
    insotit de masurile complementare care nu au legatura cu
    infrastructura.
  • in al doilea rand, este nevoie de
    un plan clar de integritate a proiectului. Realizat la inceput,
    acesta incurajeaza increderea stakeholder-ilor externi.
  • in al treilea rand, defineste
    regulile care guverneaza finantarea si livrarea proiectului. Prea
    multe proiecte de infrastructura esueaza inca datorita slabei
    pregatiri sau a incapacitatii de a anticipa anumite riscuri.
  • in al patrulea
    rand, restructureaza mecanismele de finantare. Scala si volumul
    investitiei care sunt deseori implicate in proiectele de transport
    transfrontaliere necesita o structura financiara realista si
    echilibrata pentru a face din proiect unul in care se poate investi.
  • in cele din
    urma, raporteaza continuu programele de transport transfrontaliere
    la modelele de buna practica in executia proiectelor de
    infrastructura la scara larga si care implica investitii mari de
    capital.”