SUA și China încearcă să repare daunele provocate de războiul tarifar care a dus la prăbușirea comerțului

Un deceniu de conflict între cele mai mari două economii ale lumii a redus considerabil comerțul dintre SUA și China față de perioadele de boom din anii 2000 și 2010, forțând companiile din ambele țări să se regrupeze. Multe firme americane și-au mutat producția din China în țări precum Vietnam și India. Iar firmele chineze s-au grăbit să găsească noi clienți în Europa și Asia de Sud-Est.

Cele două țări descoperă că încă au nevoie una de cealaltă. „Ideea ca China să fie cumva total independentă de noi și noi să fim total independenți de China, cred că este o ficțiune”, a declarat finanțatorul Wilbur Ross, care a ocupat funcția de secretar al Comerțului din SUA, în primul mandat al lui Trump.

Summitul d ela Beijing din această săptămână se concentrează, în principal, pe menținerea stabilității relației economice, fiind așteptate doar anunțuri modeste privind politicile.

Armistițiul comercial la care s-a ajuns în octombrie anul trecut va fi probabil prelungit, în timp ce China ar putea anunța planuri de a cumpăra soia, carne de vită și avioane Boeing din America. Oficialii americani au sugerat, de asemenea, crearea unui Board of Trade.

Fermierii americani, care au fost excluși de pe piața chineză a soiei în 2025, precum și producătorii americani care au pierdut accesul la mineralele rare din China, de care au nevoie pentru a fabrica orice, de la smartphone-uri la avioane de luptă vor fi direct interesați.

În China, producătorul Michael Lu speră că summitul Xi-Trump va aduce mai multe semne pozitive. Șansele ca de aici înainte comerțul dintre SUA și China să revină la ritmul adrenalinic de acum 15 ani ar putea fi slabe, dar proprietarii de fabrici din China se așteaptă la cel puțin unele îmbunătățiri.

„SUA obișnuia să fie o piață mai stabilă”, a declarat Lu, fondator și CEO al producătorului de cutii de cadouri Brothersbox din orașul Dongguan din sudul țării.

 Comerțul dintre SUA și China – în cădere liberă

Înainte ca Trump să înceapă să impună taxe importurilor chinezești în 2018, tariful mediu american pentru China era de 3,1%. Acum, chiar și după ce au scăzut de la nivelurile de trei cifre atinse pentru scurt timp anul trecut, acesta este încă la aproape 48%, potrivit lui Chad Bown de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională.

În 2016, Statele Unite făceau mai multe afaceri cu China decât orice altă țară. Comerțul dintre cele două țări – exporturi plus importuri – reprezenta peste 13% din comerțul Americii cu restul lumii. Până anul trecut, cota Chinei se înjumătățise, ajungând la 6,4%. Mexicul și Canada au depășit China, devenind principalii doi parteneri comerciali ai SUA.

Problema cu boom-ul comercial dintre SUA și China din perioada anterioară mandatului lui Trump a fost că acesta era de dezechilibrat. China vindea mult mai mult către Statele Unite decât cumpăra.

Deficitul SUA în comerțul cu bunuri și servicii cu China a atins un vârf de 377 de miliarde de dolari în 2018. Anul trecut, acesta a scăzut la 168 de miliarde de dolari, cel mai mic nivel din 2004.

Totuși, China a exportat atât de mult către alte piețe – în special Asia de Sud-Est și Europa – încât a înregistrat un surplus comercial global record de 1,2 trilioane de dolari anul trecut.

Companiile chineze găsesc soluții alternative

Statisticile guvernului american probabil supraestimează scăderea comerțului dintre SUA și China. Multe companii chineze s-au mutat în țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam și Thailanda, și acum își trimit produsele în Statele Unite, evitând tarifele americane. Administrația Trump vrea să ia măsuri drastice împotriva acestor „transbordări”.

Întrucât China a trimis mai puține bunuri către Statele Unite anul trecut, importurile de bunuri din Asia de Sud-Est au crescut vertiginos – cu 42% din Vietnam, 44% din Thailanda și 24% din Indonezia.

„Ar fi greșit să credem că China nu mai este relevantă pentru piața americană”, a declarat Zongyuan Zoe Liu, cercetător senior pentru studii despre China la Consiliul pentru Relații Externe. „Bunurile chinezești continuă să intre în SUA”.

Velong Enterprises, fondată în provincia Guangdong din sudul Chinei în 2002 și care produce gadgeturi de bucătărie și ustensile de grătar pentru Walmart și alți comercianți cu amănuntul din SUA, și-a diversificat lanțul de aprovizionare în anii care au trecut de la primul mandat al lui Trump la Casa Albă pentru a deservi clienții americani, inclusiv prin extinderea capacității de producție în Cambodgia și India.

„Majoritatea producătorilor serioși nu au «părăsit pur și simplu China»”, a declarat Jacob Rothman, CEO și fondator al Velong. „În schimb, au construit lanțuri de aprovizionare în mai multe țări din jurul Chinei.”

Efectele nedorite ale tarifelor fluctuante

Războiul comercial cu China l-a afectat pe Appu Jacob Varghese, proprietarul Zion Foodtrucks, un mic producător de food truck-uri din afara orașului Colorado Springs, care importă echipamente chinezești pentru camioanele sale.

„Anul trecut”, a spus Varghese, „o mare parte din părul meu a devenit alb”.

Ceea ce l-a chinuit pe Varghese a fost modul neregulat în care Trump a impus taxele importurilor chinezești. Acestea s-au schimbat imprevizibil de la o săptămână la alta – și au crescut pentru scurt timp la un terifiant 145%. Zion Foodtrucks s-a bazat pe furnizori chinezi pentru echipamentele de gătit și de stingere a incendiilor care intră în componența food truck-urilor sale, care costă între 50.000 și 60.000 de dolari.

Clienții lui Zion semnau de obicei un contract cu preț fix și primeau un food truck nou-nouț șase săptămâni mai târziu.

Tarifele fluctuante ale lui Trump au însemnat că prețurile lui Varghese fluctuau vertiginos – dar contractele sale l-au împiedicat să crească prețurile.

A reușit să treacă peste an, dar știa că trebuie să găsească furnizori în afara Chinei. În prezent, își primește aproximativ jumătate din echipamentul de gătit din Vietnam și Thailanda, iar echipamentul de stingere a incendiilor provine de la furnizori americani și israelieni.

El vorbește laudativ despre furnizorii săi chinezi, dar nu se așteaptă să se mai bazeze vreodată atât de mult pe ei. Având în vedere relațiile tensionate dintre Washington și Beijing, a spus el, „este prea riscant”.

Multe companii americane se retrag din China

Apple și-a mutat o parte din producția de iPhone-uri în India. Nike și-a intensificat producția în Vietnam.

„Tensiunile comerciale se pot amplifica destul de repede, iar acest lucru face ca firmele americane să ezite să se bazeze prea mult pe aprovizionarea cu China”, a declarat Sarah Tan, economistă la Moody’s Analytics, cu sediul în Singapore, specializată în China.

InStyler, o companie de aparate de styling de păr din afara orașului Los Angeles, care odinioară se baza în întregime pe furnizori chinezi, își mută o parte din producție în Coreea de Sud și Franța și are în vedere Italia, Vietnam și Mexic.

Directorul general, Dan Fugardi, a declarat că tensiunile comerciale nu sunt în spatele acestor mișcări; InStyler lansează produse de lux pentru clienții hotelurilor de lux și „există un pic de farmec specific producției în Franța”.

Totuși, reducerea dependenței de China, a spus el, „funcționează și ca un plan de asigurare, astfel încât să nu fim prinși cu pantalonii pe vine”.

Conflictele comerciale dintre Beijing și Washington s-au extins dincolo de tarifele tradiționale și contratarife

Statele Unite au blocat livrările către China ale celor mai avansate cipuri de calculator, iar chinezii au ripostat prin întreruperea periodică a livrărilor de minerale rare, esențiale pentru electronică.

Anul trecut, exporturile chineze de tungsten – un metal superputernic utilizat în apărare, industria aerospațială și producția de dispozitive medicale – au fost limitate, deoarece poate fi utilizat atât de armată, cât și de industria privată. China controlează aproximativ 80% din tungstenul mondial.

China a încetat, de asemenea, să mai cumpere boabe de soia din SUA, dând o lovitură bine țintită susținătorilor lui Trump din America rurală.

După discuțiile dintre SUA și China din octombrie, chinezii au reluat achizițiile. Cu toate acestea, exporturile de soia din SUA către China au scăzut cu 75% în 2025.

Mișcările reciproce au arătat cât de mult rău își pot face reciproc Statele Unite și China. Acum există speranță că Trump și Xi pot scădea temperatura săptămâna aceasta la Beijing.

„Suntem jucătorul comercial numărul 1. Ei sunt următorii pe listă”, a declarat fostul secretar al Comerțului, Ross. „Trebuie să coexistăm într-un fel. Întrebarea este care vor fi regulile de circulație și cine va beneficia cel mai mult de aceste reguli.”

Citește și: Analiză BBC: Vizita lui Trump în China urmează să testeze armistițiul fragil dintre cele două puteri