Contractele de privatizare, la tepe in Piata Victoriei

Strigatele revoltate din gama „Sa vedem si noi contractele de privatizare!” au ceva din isteria abia recent domolita a deconspirarii de securisti.

Lasand la o parte dorinta muta, dar prin asta nu mai putin feroce, a multor romani de a li se confirma convingerea ancenstrala ca nici un bogat nu e cinstit, deconspirarea de contracte este in primul rand un prilej de platit polite la nivel inalt.

Polite comerciale (Patriciu sta cu ochii pe scandalul Petrom), politice (multi vad scandalul privatizarilor ca pe un buton rosu al declansarii anticipatelor), poate chiar si personale (presedintele Basescu ar vrea sa ii „popeasca” pe multi care nu cred in viziunea lui despre strategia energetica nationala si, in general, in tot felul de alte viziuni).

Din deranjul economic si politic care se anunta (doua exemple: cu acest scandal, increderea investitorilor in cuvantul romanilor scade dramatic, iar duminica, Partidul Conservator a anuntat ca va iesi de la guvernare) se desprinde, totusi, si cel putin un castig.

Chiar daca desecretizarea unor contracte ce contin clauze confidentiale este o practica comerciala tabu in orice tara normala din lume (oricat de dezavantajoase ar fi acele clauze pentru binele public national), Romania nu este inca o piata – sau societate – normala. Pana acolo nu mai e mult, dar, ca si in cazul deconspirarii celor ce au facut politie politica, probabil ca trebuie sa ne exorcizam descoperind de sub pres – macar odata – mizeria trecutului.

Dupa care vom trage aer in piept, si cu iluzia datoriei implinite, vom merge mai departe. Macar daca dupa toata povestea ne-am alege cu o strategie serioasa in energie pe 10-20 de ani de-acum inainte.