Despre umanismul plenar si directia dezvoltarii

In limbajul cotidian consumist a avea este echivalent cu a fi. Este motivul pentru care s-a ajuns pana la „marile concentrari de putere” (Wilhelm Danca, Si cred si gandesc, ARCB, 2013, Bucuresti, p. 287) care inabusa „drepturile la intiativa economica,  resursele subiectivitatii creative in cazul indivizilor si al natiunilor” (ibidem).
In termeni morali, economia de piata presupune o societate dezvoltata precum si conditii optime de viata.  Din punct de vedere social, arata Paul al VI-lea, nu s-a ajuns inca la la o societate dezvoltata in adevaratul sens, adica o societate bazata pe un fundament moral (Populorum progressio 10). Argumentele invocate de Paul al VI-lea, in acest sens, sunt:
-lipsuri materiale;
– lipsuri morale;
– structuri opresive;
– exploatarea muncitorilor;
– nedreptatea tranzantiilor (Populorum progressio 20). Pentru a ajunge la un fundament moral in societatea dezvoltata este nevoie de „ridicarea din mizerie si drumul spre a avea cele necesare” (ibidem).
De precizat ca dezvoltarea nu constituie un termen inventat de economisti, ci un termen care porneste de la o acceptie biblica referitoare la crearea omului: „Umpleti pamantul si va inmultiti”(Geneza 1, 28).
O dezvoltare plenara, considera Ioan Paul al II-lea,  inseamna progresul omului si al popoarelor si acorda atentie aspectelor: culturale, antropologice si umaniste (Sollicitudo rei socialis 7).
O analiza economica arata ca exista zone imbelsugate dar si zone care se zbat in saracie lucie. Exista, in aceste conditii, asa numite „viteze diferite de acceleratie” (ibidem). Raul nu se refera nicidecum la averea ca atare, ci la o posesie „intr-un mod dezordonat a calitatii si a ierarhiei bunurilor” (Wilhelm Danca, loc. cit.,  p. 88). Ar fi moral insa ca dezvoltarea sa se raporteze la  nevoile fiintei umane si nu la imperativul consumist de a poseda. Factorul uman nu poate fi despartit de factorul economic precum si de civilizatia in care este ancorat.
La scara dezvoltarii economice globale trebuie sa conteze „omul, fiecare om, fiecare grup de oameni, omenirea intreaga” (L. J. Lebret, Dynamique concrete du development. Economie et humanisme, Les Editions Ouvrieres, Paris, 1961, p. 28). Este nevoie aici de un umanism global si plenar: este vorba de „un umanism… care permite omului modern sa se regaseasca pe sine insusi” ((Populorum progressio 34). Economia si tehnica au rolul de a sluji omul, iar o dezvoltare veritabila a omului nu poate sa existe fara progresul intregii societati umane.
Dr. Adriana Macsut