Cariere

Pericolul major al unui job solicitant: 5 profesii „depresive”

18 Jun, 12:30 • Redactia DailyBusiness
Depresia este o afectiune care nu iarta nicio categorie socio-profesionala. Cu toate acestea, unele profesii ne predispun la depresie mai mult decat altele, potrivit unor studii efectuate de cercetatori in domeniu. Principalele cauze sunt nivelul de stres, numarul de ore de munca si nivelul scazut de control si predictibilitate a activitatii.
Pericolul major al unui job solicitant: 5 profesii depresive

Conform unui studiu efectuat de
organizatia Beyond Blu din Australia,
avocatii sunt cei mai expusi riscului de a suferi de depresie – de
2,5 ori mai mult decat populatia generala. Mai mult, studiul atrage
atentia asupra faptului ca persoanele care profeseaza in domeniul
juridic sunt rareori dispuse sa isi recunoasca problemele si sa
apeleze la ajutor specializat. 

Urmatoarele categorii profesionale
afectate de depresie sunt, conform studiului citat, analistii din
asigurari, contabilii, IT-istii, arhitectii si inginerii.

In general,
cei care au profesii din categoria „gulere albe” sunt mai
afectati de depresie decat populatia generala, care include si
somerii sau persoanele fara adapost, afirma acelasi studiu.

In cealalta parte a globului, in SUA,
un studiu efectuat de health.com a
evidentiat principalele categorii profesionale expuse riscului de
depresie:

1. Specialistii din domeniul sanatatii
(medici, asistente, terapeuti)
, care lucreaza adeseori foarte mult,
pot avea un program de lucru imprevizibil si sunt in permanenta
expusi unor situatii-limita in care, nu de putine ori, viata
pacientilor este in mainile lor.

2. Artistii, scriitorii si oamenii din
industria divertismentului
, a caror profesie se asociaza de multe ori
cu ore de lucru imprevizibile, venituri inconstante si izolare.

3. Profesorii, prin prisma specificului
activitatii lor, ei avand rolul sa raspunda exigentelor copiilor,
parintilor si celor ale managementului scolii, fiecare dintre acestia
avand asteptari si criterii diferite de eficienta.

4. Agentii de intermedieri financiare,
consultantii financiari si contabilii
, care au un grad foarte redus
de control asupra pietei pe care activeaza si de predictibilitate
asupra rezultatelor muncii lor, cuplate cu o responsabilitate foarte
mare pentru utilizarea adecvata a resurselor financiare ale unor
intregi companii sau a finantelor personale ale clientilor persoane
fizice.

5. Agentii de vanzari, din cauza
deplasarilor numeroase care ii izoleaza de familie si prieteni, a
numarului de ore lucrate, a presiunii constante pentru obtinerea
rezultatelor asteptate, precum si a imprevizibilitatii veniturilor.

„Depresia este in prezent principala
cauza de dizabilitate (incapacitate de munca) la nivel mondial,
conform ultimelor date publicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii
in 2014. Depresia ne costa pe noi, romanii, aproximativ 1% din PIB,
in primul rand prin costurile indirecte legate de scaderea
productivitatii, cresterea numarului de zile de concediu (medical sau
fara plata), a absenteismului precum si a ceea ce literatura de
specialitate numeste ‘presenteeism’ – situatia in care persoana
aflata in suferinta se prezinta la locul de munca, dar este total
neproductiva”, a declarat Andreea Enache-Tonoiu, director general
al Centrului Medical Bellanima din Romania, specializat in tratarea depresiei.

Studiile au aratat ca 1 din 6 cazuri de
depresie are printre principalii factori generatori stresul la locul
de munca. Nu trebuie totusi sa tragem concluzia ca munca ne deprima.

Din contra, activitatea profesionala este o sursa de satisfactie
simbolica si materiala pentru foarte multi oameni, iar absenta ei
(prin somaj sau incapacitate de munca) este un factor de risc pentru
tulburarea depresiva mult mai mare decat prezenta ei, fie si in
conditii de stres moderat.

“Prevalenta depresiei in randul
populatiei europene este si ea in continua crestere. Din pacate, ceea
ce genereaza si intretine efectele negative profunde ale acestei
tulburari la nivel individual, familial, social si
economic-profesional este mai putin boala in sine, si mai mult
stigmatul social care o inconjoara”, a adaugat Andreea
Enache-Tonoiu.

Stigmatul social este cel care
impiedica de foarte multe ori accesul la serviciile de specialitate,
la suportul social si la sprijinul pe care companiile ar putea sa il
acorde angajatilor care trec printr-un episod depresiv.

La nivel
european exista initiative vizibile de a convinge companiile sa
devina o parte a solutiei, iar Centrul Medical Bellanima, ca
reprezentant national al European Depression Association, joaca un
rol semnificativ in activitatilela nivelul Parlamentului European de
a face din tratarea adecvata a depresiei o prioritate a sistemelor de
sanatate nationale, dar si a companiilor.

Acestea pot contribui
semnificativ la reducerea impactului social si economic al depresiei,
atat prin masuri si programe de preventie, cat si prin actiuni de
management corect al situatiilor in care un angajat este deja afectat
de depresie.