Ce conținea, de fapt, celebrul suc Cico, de pe vremea lui Ceaușescu. Sticla se vindea cu 1 LEU

Cico era produs pentru prima dată în anii ’70, iar inițiativa nu a venit de la Nicolae Ceaușescu, așa cum s-ar putea crede, ci de la fratele său, Ion Ceaușescu. Acesta a propus crearea unei rețele de fabrici de conserve și sucuri pentru a valorifica fructele și legumele produse în țară, potrivit muzeulbradurilor.ro.

Numele vine de la o combinație simplă, dar sugestivă: „CI” de la citrice și „CO” de la cola, semn al dorinței de a acoperi o gamă largă de gusturi într-o singură sticlă. Aroma era plăută, dulceagă și ușor acidulată, iar sticla se vindea cu 1 leu, un preț deloc mic pentru acea vreme.

Citește și: Ciocolata care i-a fascinat pe români după căderea lui Nicolae Ceaușescu revine la raft în România

Ce ingrediente avea sucul Cico

Cico era un produs 100% natural, fără conservanți, iar termenul de valabilitate era de doar 7 zile, tocmai pentru că nu conținea aditivi chimici. Sucul trebuia băut repede, înainte să-și piardă efervescența și gustul proaspăt de fructe.

Concentratele erau realizate la Institutul pentru Produse Horticole din București, apoi erau distribuite către aproximativ 70 de fabrici din toată țara, unde sucul era preparat, îmbuteliat și pus la vânzare.

În Capitală, Întreprinderea de Produse Alimentare (IPA) deținea șase fabrici care produceau Cico. În cinci dintre acestea, procesul era aproape artizanal:

• sticlele erau spălate cu perii de sârmă,
• sucul era turnat manual, cu ajutorul unei pâlnii,
• capacele erau fixate cu o presă acționată cu piciorul,
• etichetele erau lipite manual de muncitoare, cu lipici.

În perioada lui de glorie, Cico se producea în 600.000 de sticle pe zi, semn al cererii uriașe. Chiar și după Revoluție, băutura a rămas în meniurile unor baruri și terase, pentru românii care nu și-au pierdut gustul copilăriei. Din păcate, însă, astăzi, celebra băutură nu mai există pe rafturile supermarketurilor.