Pe piața muncii a apărut demisia „din răzbunare”. Ce presupune și care sunt consecințele pentru companii

Tot mai mulți angajați iau decizia să demisioneze „din răzbunare”, fără a se gândi la ce consecință ar avea plecarea lor pentru firmele la care lucrează. Experții arată chiar că acesta poate fi trendul anului 2025.

Tot mai mulți oameni își dau demisia „din răzbunare”

Spre deosebire de fenomenul „quiet quitting”, care presupune ca demisia să ajungă să încetinească sau să paralizeze echipe sau organizații, fără semne clare și ușor identificabile, în cazul acesta nu sunt oameni deconectați, ci oameni care vorbesc explicit de probleme.

Citește și : Codul Civil spune clar cine plătește dacă spargi un borcan într-un supermarket. Mulți români nu știu asta

Motivele demisiei „din răzbunare” sunt totuși, aceleași, precum ignorarea angajaților, încărcarea lor peste capacitate, lipsa oportunităților de învățare și creșterea sau lipsa aprecierii.

Ce doresc să atingă angajații care apelează la această măsură

Angajații încearcă, prin intermediul demisiei „din răzbunare”, să își împună punctul de vedere înainte de a pleca, deseori ca răzbunare față de un superior sau față de condițiile de muncă, din frustrare sau din dorința „de a da o lecție”, conform Profit.ro.

Mai mult, plecările bruște afectează și moralul angajaților rămași, iar unii dintre angajații care pleacă „din răzbunare”, aleg să facă asta pentru ca fosta companie să resimtă consecințele la maximum.

Citește și : Mănăstirea din România unde nu au voie femeile. Puțină lume știe în ce zonă se află „Athosul Românesc”

„Tot mai mulți oameni aleg să demisioneze, fără să le pese de consecințe. Ba mai mult, unii chiar planifică demisiile ca ele să fie resimțite la maxim de companie”, spune Magor Csibi, expert în Leadership în cadrul Trend Consult Group.