Mănăstirea din România unde nu au voie femeile. Puțină lume știe în ce zonă se află „Athosul Românesc”

Mănăstirea Poiana Mărului este un important centru de rugăciune din România, fiind comparată cu Athosul din Grecia. A fost ctitorită în anul 1730, cu sprijinul domnului Constantin Mavrocordat, iar temelia a fost pusă de Sfântul Cuvios Vasile, monah ucrainean sosit în țara noastră în căutarea păcii spirituale.

Lăcașul de cult a suferit mai multe renovări și reconstrucții, fiind afectat de incendii și invazii. Una dintre modificările majore a avut loc în secolul al XIX-lea, când lăcașul a fost refăcut și extins.

Citește și: Ardei umpluți mănăstirești. Rețeta de post a măicuțelor de la Mănăstirea Prislop

Mănăstirea denumită și „Athosul Românesc”

Locul poate fi considerat un complex monahal, deoarece aici se află două biserici. Biserica cea veche, cu hramul „Duminica Tuturor Sfinților”, este construită în formă de cruce, are bârne de stejar și este pictată în stilul neo-bizantin.

Biserica cea nouă a fost construită mai recent, în anul 1938, în perioada în care lăcașul a fost restaurat. Aceasta are hramul „Nașterea Maicii Domnului” și este făcută din cărămidă, în forma unei cruci grecești.

La începutul secolului al XIX-lea, mănăstirea a luat numele de „Athosul Românesc”, pentru că, pe atunci, mulți dintre călugării din Grecia veneau aici pentru schimb de experiență, dar și datorită așezării într-o locație izolată, în mijlocul naturii, la poalele muntelui. La fel ca Muntele Athos, mănăstirea Poiana Mărului reprezintă un refugiu spiritual unde oamenii își găsesc pacea, scrie Monitoruldesuceava.ro.