STUDIU: Formarea unui super-continent ar urma să ducă la distrugerea omenirii și la dispariția tuturor mamiferelor

Predicția menționată a fost formulată de către oamenii de știință de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, și a fost publicată într-un studiu apărut în revista Nature Geoscience. Aceasta indică importanța cercetării științifice și a colaborării internaționale în abordarea problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice și mediul înconjurător, conform CNN.

Citește și: Starbucks, McDonald’s și Burger King, date în judecată pentru reclamă falsă. „Sunt diferențe mari între mâncarea din imagini şi cea reală”

STUDIU: Formarea unui super-continent ar urma să ducă la distrugerea omenirii și la dispariția tuturor mamiferelor

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, se bazează pe modele de computer și proiectează o imagine a intensificării extremelor climatice care ar putea avea loc după ce continentele lumii se vor uni pentru a forma un super-continent, denumit Pangea Ultima. Aceste transformări majore ale Pământului sunt prevăzute să aibă loc într-un interval de aproximativ 250 de milioane de ani.

Ofertă de nerefuzat pentru clienții Digi! Opțiunea care costă doar 3 lei și care este dorită de fanii filmelor și…

Digi vine cu o ofertă de nerefuzat pentru iubitorii de filme și seriale. Astfel, gigantul oferă acces la platforma „Film Now” pentru un preț modic…

Cât costă să faci un grătar de Paște în 2024. Meniul complet pentru o zi în aer liber

Organizarea unui grătar de Paște se numără printre activitățile preferate de români în această perioadă. În acest articol vezi cât costă principalele produse pregătite la…

Astfel de studii și simulări sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care climatul și mediul înconjurător pot evolua în viitor și pot ajuta la dezvoltarea strategiilor de adaptare a schimbărilor climatice pe termen lung.

Rezultatele obținute în urma simulărilor realizate de cercetătorii britanici indică faptul că în Pangea Ultima, clima ar putea deveni extrem de caldă pentru oameni și mamiferele care trăiesc în prezent. Această predicție se bazează pe modele climatice și pe modul în care schimbările în configurarea continențelor pot influența clima globală.

Simularea realizată de cercetătorii britanici a implicat luarea în considerare a unui spectru larg de factori, inclusiv evoluțiile temperaturii, vântului, precipitațiilor și umidității, precum și mișcarea anticipată a plăcilor tectonice, chimia și biologia oceanelor. De asemenea, au analizat nivelurile de dioxid de carbon în atmosferă.

Formarea Pangea Ultima ar putea conduce la erupții vulcanice mai frecvente, care ar emite mai mult dioxid de carbon în atmosferă, contribuind astfel la creșterea temperaturilor globale. De asemenea, au luat în considerare faptul că soarele nostru va deveni mai strălucitor în timp, emițând mai multă energie și, ca rezultat, încălzind planeta și mai mult.

Aceste proiecții complexe arată modul în care multiplele forțe și schimbări ale Pământului pot interacționa pentru a influența clima globală pe termen lung.

„Super-continentul nou apărut ar crea efectiv o triplă lovitură, care include efectul de continentalitate, un soare mai fierbinte și mai mult dioxid de carbon în atmosferă”, a declarat Alexander Farnsworth, cercetător la Universitatea din Bristol și autor principal al studiului.

„Temperaturile generalizate cuprinse între 40 și 50 de grade Celsius și extremele zilnice și mai mari, la care se adaugă nivelurile ridicate de umiditate, ne vor pecetlui, în cele din urmă, soarta. Oamenii și multe alte specii vor dispărea, din cauza incapacității de a elimina această căldură prin transpirație, pentru a-și răci corpurile”, a adăugat el.

Căldura crescută va duce la apariția unui mediu fără resurse de hrană și apă pentru mamifere, a estimat acest cercetător, conform căruia doar 8 până la 16 la sută din suprafața super-continentului va păstra caracteristici locuibile. Potrivit studiului său, dioxidul de carbon din atmosferă s-ar dubla față de nivelurile actuale. Acest calcul a fost făcut pe baza ipotezei că oamenii încetează în prezent să mai ardă combustibili fosili.

„În caz contrar, vom vedea aceste cifre mult, mult mai devreme”, a declarat, la rândul său, Benjamin Mills, profesor la Universitatea din Leeds și co-autor al cercetării.

Alte articole: Cât costă kiwano, castravetele ţepos cu gust de kiwi şi banană, bogat în vitamina C şi fier. Ce efecte benefice are pentru organism