Starbucks, McDonald’s și Burger King, date în judecată pentru reclamă falsă. „Sunt diferențe mari între mâncarea din imagini şi cea reală”

Starbucks, McDonald’s și Burger King, date în judecată pentru reclamă falsă. În ultimii ani, avocaţii au intentat procese colective împotriva companiilor de fast food, susţinând că denaturează meniurile prin marketingul lor.

Printre aceştia se află avocaţii James Kelly şi Anthony Russo care au condus acuzaţia, introducând cauze împotriva multor lanţuri fast food ca  Taco Bell, Wendy’s, McDonald’s, Burger King şi Arby’s.

Aceste companii sunt acuzate că folosesc reclame care nu se potrivesc cu aspectul meniurilor lor reale. Ei au prezentat imagini cu diferenţe mari între mâncarea din reclame şi cea din viaţa reală, potrivit CNN.

În reclame, burgerii par înalţi, plini cu carne şi brânză, acoperiţi cu chifle aurii, rotunjite. Dar în fotografiile burgerilor cumpăraţi dintr-un restaurant cu adevărat fast food, ei sunt plaţi, cu carne şi brânză care abia ies cu ochiul din chiflele albe şi moale.

Citește și: Prețurile de la Starbucks sunt la fel în mai multe țări, chiar dacă salariile variază. Care sunt costurile în diferite colțuri ale lumii

Starbucks, McDonald’s și Burger King, date în judecată pentru reclamă falsă

La restaurantele care servesc Tacos, situaţia nu e diferită, în reclamele lui Taco Bell, Crunchwraps arată consistent şi plinuţ. În realitate,  arată plate şi aproape goale.  „Am văzut un număr record de procese în litigiu alimentar depuse între 2020 şi 2023, cu sute de procese noi în fiecare an”, a declarat Tommy Tobin, avocat la Perkins Coie şi lector la UCLA Law, adăugând că „litigiile alimentare sunt în creştere rapidă„.

Pentru a câştiga aceste procese, avocaţii trebuie să dovedească că reclamele ar induce în eroare un consumator rezonabil. Companiile de fast food se apără spunând că reclamele lor sunt corecte şi că clienţii ştiu că mâncarea din reclame este aranjată astfel pentru a arăta cât mai bine.

Acest tip de procese ridică întrebări despre ce înseamnă publicitatea falsă şi ce aşteptări au consumatorii de la mâncarea pe care o cumpără. Procesele sunt în curs de desfăşurare şi nu se ştie încă dacă vor avea succes sau nu.

Alţi avocaţi, precum Spencer Sheehan, se concentrează pe modul în care este descrisă mâncarea. Sheehan, un avocat din New York, a intentat sute de procese colective care se concentrează pe cuvinte înşelătoare despre alimentele ambalate – cum ar fi utilizarea cuvântului „vanilie” pe alimentele preparate cu puţină sau deloc vanilie.

Anul trecut, lanţului Starbucks i s-a intentat o acţiune colectivă, susţinând că induce în eroare cumpărătorii cu băuturile sale răcoritoare în privinţa ingredientelor pe care nu le au. Plângerea arată că, de exemplu, „că băuturile cu mango nu conţin deloc mango” şi că, de fapt, „toate produsele sunt făcute în principal cu apă, concentrat de suc de struguri şi zahăr”.

Starbucks a susţinut, printre altele, că fructele menţionate indică mai degrabă o aromă decât un ingredient. „Acuzaţiile din plângere sunt inexacte şi lipsite de fond”, a spus un purtător de cuvânt al Starbucks într-o declaraţie, adăugând: „aşteptăm cu nerăbdare să ne apărăm împotriva acestor afirmaţii”.

Burger King, în încercarea de a respinge procesul împotriva sa, a susţinut că reclamele sale sunt corecte. Consumatorii rezonabili care vizionează reclame alimentare ştiu că alimentele din reclame au fost concepute astfel încât să pară cât mai apetisante posibil”, a argumentat Burger King într-un dosar recent. Acea cunoaştere „înnăscută”, plus faptul că o chiflă Whopper este întotdeauna făcută cu un sfert de kilogram de carne de vită, aşa cum s-a promis, înseamnă că reclamele sunt bune, potrivit Burger King.