Adrian Vasilescu: România a fost prima care a intervenit împotriva inflației

Adrian Vasilescu, consilier al Băncii Naționale a României, a spus într-o intervenție recentă la B1 TV că România a fost printre primele țări din Europa care a reacționat prompt și eficient în fața inflației globale apărute după 2020, intervenind încă din toamna anului 2021 cu creșteri ale ratei dobânzii de politică monetară. Această reacție timpurie a permis țării noastre să gestioneze mai bine presiunile inflaționiste și să evite fluctuațiile grave care au afectat alte economii din Uniunea Europeană.

Te-ar mai putea interesa și: Economistul Radu Georgescu, despre trecerea la euro: „Înseamnă credite ieftine și inflație mică”

Adrian Vasilescu: România a fost prima care a intervenit împotriva inflației

Contextul european a fost marcat de o perioadă dificilă, în care majoritatea statelor s-au confruntat cu o creștere accentuată a prețurilor, însă România a reușit să mențină o traiectorie surprinzător de stabilă. Vasilescu a explicat că inflația globală a început să crească accelerat în ianuarie 2021, după o perioadă relativ calmă din 2020, când rata inflației în UE era încă scăzută, iar România înregistrase chiar cel mai sănătos nivel – 2,06%. Totuși, începând cu primăvara lui 2021, majoritatea țărilor europene s-au confruntat cu o inflație tot mai accentuată, iar multe dintre ele au întârziat să ia măsuri adecvate pentru a o tempera.

„O evoluție calmă (a inflației) și, ăsta e un termen blând, o avem din 2020. Anul 2020 s-a încheiat cu o inflație de 2,06 și acesta a fost cel mai bun rezultat din UE. Și nu spun totul, că a fost, de fapt, singurul rezultat sănătos din UE! Imediat după acest rezultat a început inflația globală care ne toacă banii și nervii de atâția ani. Ianuarie 2021 a fost oficial luna în care a început inflația în lume.

Sigur că UE a avut niște parcursuri foarte încurcate, că atunci când au să crească prețurile au început să crească de sub 0 pentru 14 țări din UE. De sub zero! Și până au ajuns la 2%, cât e ținta de inflație în UE, a trecut foarte mult timp, că aproape în primăvara lui 2021 s-a ajuns la ținta de inflație și de atunci a început inflația în UE”, a explica consilierul de la BNR.

România, însă, a anticipat pericolul și, încă din toamna lui 2021, a majorat rata dobânzii de politică monetară, ceea ce a limitat impactul inflației. Această măsură preventivă a ajutat economia românească să se pregătească pentru provocările anului 2022, un an în care instabilitatea prețurilor a fost definită de Vasilescu drept „dezordinea prețurilor” – o situație în care prețurile nu mai urmau modele predictibile, ci fluctuații complexe și imprevizibile.

În noiembrie 2022, România a început să traverseze o perioadă de dezinflație, adică o scădere progresivă a ritmului de creștere a prețurilor, o evoluție pozitivă care a poziționat țara printre cele mai eficiente economii europene în controlul inflației.

„Noi, în ianuarie, am început inflația. România a fost prima care a intervenit împotriva inflației în octombrie și noiembrie 2021, urcând rata de politică monetară.

A venit noiembrie 2022, când practic s-a cam terminat cu inflația și a început dezinflația, dar foarte repede preșurile s-au încurcat așa mult că termenul inflație nu mai era propriu, chiar dacă statisticienii spun în continuare inflație, că ei sunt conservatori. mai ales Eurostat nu poate să schimbe ba inflație, ba dezinflație, ba nu știu cum, și atunci ei au rămas pe inflație, dar în realitate termenul cel mai corect e dezordinea prețurilor.

Acum sunt analiști care citesc tablourile Eurostat și văd că, aritmetic, avem cifrele cele mai mari, dar noi, practic, nu mai suntem în inflație din noiembrie 2022, noi suntem în dezinflație și am rămas cu o dezinflație continuă, o curbă a dezinflației foarte exactă, sănătoasă și corectă. Avem cea mai bună cursivitate din toată UE.

Ei bine, ce s-a întâmplat important în această perioadă pentru foarte multe țări din UE care s-au luptat să învingă inflația e că au ajuns la 2%, care ținta de inflație, și n-au putut să oprească acolo inflația (…) și a început să coboare dinamica prețurilor pentru 15 țări din UE încet-încet către zero”, a continuat Vasilescu.

Această tranziție a fost mult mai stabilă și mai clară decât în alte state europene, unde, în toamna anului 2024, 15 țări mari precum Germania, Danemarca sau Suedia s-au apropiat periculos de deflație, fenomen caracterizat prin scăderea generalizată și prelungită a prețurilor, cu efecte negative asupra consumului și investițiilor.

Vasilescu a explicat că România a fost printre primele țări care au intervenit pentru a combate inflația, iar după încheierea acestui val inflaționist a trecut rapid la o fază de dezinflație sănătoasă și sustenabilă. Spre deosebire de alte state care au avut dificultăți în menținerea inflației în jurul țintei de 2%, România a reușit o curbă de dezinflație „perfectă”, cu o cursivitate economică mult mai bună.

Un alt aspect remarcabil menționat de Vasilescu este fenomenul denumit „mâna invizibilă” a pieței, un concept clasic economic care descrie autoreglarea naturală a piețelor, fără intervenții directe.

„Septembrie anul trecut a fost o lună foarte specială în toată dinamica prețurilor pentru că 15 țări din UE au ajuns în ce se numește antecamera deflației, adică foarte aproape și sunt țări mari – Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda.

Aici s-a întâmplat un lucru extraordinar. Practic, pe un aliniament care începe din SUA, merge prin Marea Britanie și ajunge în UE până la flancul nostru estic, pe acest întreg aliniament a intervenit ceea ce-mi place mie să spun și să cred – ceea ce numim în economie – ”mâna invizibilă”. Practic, mâna invizibilă a intervenit. E o noțiune pe care o vântură economiștii dinainte de 1800, o noțiune care a intrat de multe ori nu numai în economie.

De exemplu, după un război se nasc foarte mulți băieți, că au murit mulți bărbați în război. Mâna invizibilă lucrează și a lucrat și aici. Era pericol pe linia 0. De pildă, Irlanda ajunsese la rata anuală a prețurilor de 0,0, mai avea un pas și intra în deflație. E acționat mâna invizibilă în America, Marea Britanie și toată UE a intrat un șoc inflaționist care a schimbat total direcția”, a mai explicat Adrian Vasilescu.

În septembrie 2024, când multe state europene erau foarte aproape de deflație, un nou șoc inflaționist a lovit simultan SUA, Marea Britanie și UE, redresând astfel dinamica prețurilor. Acest val a fost interpretat ca o reacție naturală a piețelor globale care, prin mecanisme complexe, evită o cădere periculoasă în deflație.

„Și trei luni – octombrie, noiembrie și decembrie – prețurile au zburat. Singura țară care a scăpat de șocul inflaționist, paradoxal, a fost Grecia, Grecia care a pățit atâtea cu forțele pieței a făcut față.

După ce a trecut șocul inflaționist, preșurile au început să se mai calmeze, dar nu… România a fost printre primele 4 țări din UE care, după șocul inflaționist, au intrat într-o dezinflație perfecție, cursivă.

Dacă vă uitați în tabloul Eurostat, o să vedem că România, în perioada șocului inflaționist, a fost printre singurele 4 țări care au făcut față foarte bine șocului și a avut cea mai mică lovitură din partea șocului inflaționist care a fost de numai 0,7%. Alte țări au primit lovituri puternice și încă nu și-au revenit. România și-a revenit, că a intrat într-o dezinflație perfect”, a mai declarat Adrian Vasilescu, pentru B1 TV.