Alertă de la Ministerul Finanţelor! Deficitul bugetar a crescut la 2,06% din PIB în primele 3 luni ale anului

Ministerul Finanţelor targe un semnal de alarmă. S-a produs o creștere a deficitului bugetar la 2,06% din PIB în primele trei luni ale anului, conform știripesurse.ro.

Creștere a deficitului bugetar la 2,06% din PIB la începutul acestui an

Execuţia bugetului general de la începutul anului 2024 s-a finalizat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB faţă de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023, după cum anunță Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 35,88 miliarde lei, respectiv 2,06% din PIB faţă de deficitul de 22,75 miliarde lei, respectiv 1,42% din PIB aferent celor trei luni ale anului 2023”, anunţă Ministerul Finanţelor.

Sumele totale au fost de 132,16 miliarde lei în primul trimestru al anului 2024, înregistrând o creştere de 15,8% (an/an),pe baza încasărilor din venituri curente – cu precădere contribuţii de asigurări, impozit pe salarii şi TVA – şi fonduri europene.

Joburi pe cale de dispariție din cauza AI. Inteligența Artificială revoluționează piața muncii

Inteligența Artificială va avea impact și va schimba milioane de locuri de muncă în anii următori, potrivit Business Insider.

Datoria publică a României a crescut alarmant în februarie 2024. Gradul de îndatorare a depășit 52% din PIB

Datoria publică a României a crescut cu 8 miliarde de euro într-o lună. Gradul de îndatorare a trecut de 52% din PIB.

Banii încasați din impozitul pe salarii şi venit au fost 11,50 miliarde lei, având o creştere de 14,9% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 21,5%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9%), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023).

În plus, au existat evoluţii pozitive şi în ceea ce privește încasările din impozitul pe veniturile din pensii (61,9%) şi aferente declaraţiei unice (22,6%). În schimb, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 34%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%).

În ceea ce privește contribuţiile de asigurări, acestea au înregistrat 45,10 miliarde lei, în creştere cu 22,1% (an/an), depășind evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023).

Cât despre încasările nete din TVA, acestea au înregistrat 29,36 miliarde lei, în creştere cu 13,6% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 28,9% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (6,85 miliarde lei în ianuarie-martie 2024, comparativ cu 5,31 miliarde lei în ianuarie-martie 2023).

Evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a avut la bază și schimbările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023: aplicarea cotei standard de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs) şi creşterea cotei de TVA de 5% la 9% pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă etc.

Citește și: Cele 127.000 de ONG-uri din România, venituri de 1,51% din PIB la sfârșitul anului 2022

Veniturile din accize au însumat 8,91 miliarde lei, însemnând o creştere de 9% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+11% an/an). Mai mult de atât, sumele încasate din accizele pentru produsele energetice înregistrează în perioada analizată o creştere de 3,2% (an/an), susţinută de redresarea dinamicii anuale a consumului de carburanţi.

Evoluţia de la lună la lună a câștigurilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Veniturile nefiscale au însumat 11,00 miliarde lei, înregistrând un avans de 11,6% (an/an), iar sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,33 miliarde lei, în creştere cu 31,9% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 168,04 miliarde lei s-au majorat în termeni nominali cu 22,7% față de aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,13 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 8,53% din PIB la 9,66% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 36,55 miliarde lei, în creştere cu 19,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Legat de cheltuielile cu bunuri şi servicii, acestea au fost de 21,68 miliarde lei, mai mari cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O majorare poate fi observată și la bugetele locale, respectiv 21,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 17,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

De asemenea, cheltuielile cu dobânzile au fost de 7,63 miliarde lei, cu 1,49 miliarde lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Evoluţia cheltuielilor privind asistenţa socială a fost influenţată, mai ales, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.

Au existat influențe și în ceea ce privește cheltuielile cu asistenţa socială, din cauza plăţilor suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2024, au fost în valoare de 1,92 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,9 miliarde lei. Această sumă constă în subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, dar şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (887,83 milioane lei) care reprezintă 22,76% din total subvenţii.

Alte cheltuieli au fost de 3,2 miliarde lei, fiind în principal alocate pentru burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile.

Cheltuielile pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 14,28 miliarde lei, cu 32,55% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 22,50 miliarde lei, fiind de 1,7 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 13,16 miliarde lei.

Vezi și: România va avea un deficit de 6,4% din PIB, în 2024. Estimările Consiliului Fiscal