România va avea un deficit de 6,4% din PIB, în 2024. Estimările Consiliului Fiscal

Comisia Europeană estimează pentru 2024 că deficitul României va fi de peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital. Aceste date sunt prezentate în Raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024 – „Europa şi pierderea dividendului păcii”, conform Economedia.

Deficitul României va fi de aproximativ 6,4% din PIB, în acest an

„În acest context, cu multe riscuri şi pericole, sunt de înţeles dificultăţile pe care România le are în consolidarea bugetară, care ar trebui să se realizeze în următorii ani. Ca în alte state din UE, inflaţia IPC merge în jos şi este probabil să fie în jur de 5% la finele acestui an. Din păcate, deficitul bugetar este parcă încremenit la circa 6% din PIB (în metodologie europeană).

În 2023, nu s-au realizat progrese faţă de 2022, iar anul acesta este electoral; presiuni sunt în creştere pe bugetul public. Dată fiind execuţia bugetară de până acum şi alte date, CE are estimări pentru 2024 ce duc deficitul la peste 6,5% din PIB.

Consiliul Fiscal a estimat că deficitul va fi în jur de 6,4% din PIB în 2024, dacă nu se va recurge din nou la o tăiere drastică a cheltuielilor de capital, deşi programarea oficială este de 5% din PIB. Este greu de imaginat o scădere a acestui deficit în anii următori fără venituri fiscale suplimentare.

În 2025, se va simţi şi impactul deplin al reformei pensiilor, care înseamnă circa 1,6% din PIB. Este aici o vulnerabilitate majoră a economiei, ce este atenuată, parţial, de nivelul încă rezonabil al datoriei publice (sub 50% din PIB), de resurse europene mari prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) şi Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)”, declară Daniel Dăianu, coordonatorul echipei de proiect.

Citește și: UE plăteşte Poloniei 6,3 miliarde de euro din fondul de redresare post-covid, România plăteşte miliarde pentru vaccinuri nefolosite

Conform acestuia, rezervele valutare de la BNR ilustrează intrarea masivă de bani europeni. Daniel Dăianu menţionează că în 2023 a avut loc o reducere a deficitului de cont curent, ajuns la circa 7% din PIB, faţă de peste 9% în 2022, pe seama, în principal, a ameliorării raportului de schimb.

„Consolidarea fiscală este îngreunată şi de confuzii în dezbaterea publică. Unii afirmă că, atât timp cât investiţiile publice sunt în preajma deficitului bugetar, finanţele publice nu sunt primejduite. Este o teză falsă, ce ignoră că mult din investiţiile publice sunt fonduri europene.

Iar banii europeni nu finanţează deficitul bugetar – ele se văd pe ambele părţi ale bugetului public. Deficitul bugetar se finanţează de pe piaţa internă şi cea externă. Nici deficitul de cont curent nu este acoperit de banii europeni; finanţarea se face prin investiţii străine directe şi împrumuturi.

Banii europeni pot limita însă deficitul de cont curent, aşa cum fac remiterile. Banii europeni sunt un mare beneficiu al apartenenţei la UE, aşa cum NATO este centura de securitate pentru România.

Banii europeni susţin reforme necesare, contribuie la dezvoltarea infrastructurii de bază, la susţinerea educaţiei şi sănătăţii publice, sprijină balanţa de plăţi etc. Aceste resurse ajută România să nu sufere o deteriorare a riscului suveran”, spune Daniel Dăianu.

Conform sursei menționate, România se află în PDE şi Guvernului, potrivit noului cadru de guvernanţă economică (fiscală) din UE, i se cere să trimită un program clar, şi ca orizont de timp, de consolidare fiscală, ce ar avea ca instrument operaţional controlul cheltuielilor nete.

„Acest program trebuie să ţină cont de impactul reformelor sistemului de pensii şi al celui de salarizare, care măresc cheltuielile rigide ale bugetului şi complică procesul de consolidare fiscală. Uniunea gândeşte de mai mult timp o strategie industrială care să o ajute în competiţia globală, în a ţine pasul cu SUA şi China în domenii de vârf, inclusiv privind utilizarea IA.

Acum, această strategie trebuie să aibă în vedere implicaţiile războiului din Ucraina şi ale altor conflicte militare. Fiindcă este vorba nu numai despre concurenţa economică, ci şi de pace, democraţie. Aceasta este marea miză a anilor ce vin, chiar dacă nu putem neglija nevoia de a combate efecte nefaste ale schimbărilor de climă, pandemii, efecte ale dezastrelor naturale.

Şi trebuie evitată o escaladare a conflictelor militare care ar putea conduce la o catastrofă nucleară. Armele nucleare trebuie să fie supuse unor aranjamente de control la nivel internaţional. Europa trece prin vremuri foarte dificile şi periculoase”, se mai menționează în Raport.

Vezi și: Salariul, cel mai important criteriu pentru românii care își schimbă locul de muncă. 53% dintre români vor să-și schimbe jobul în următoarele 6 luni