Banca Națională a României (BNR) avertizează că stabilitatea financiară a țării se află sub presiune, deși sectorul bancar rămâne bine capitalizat, rezilient și profitabil. Raportul publicat în decembrie 2025 identifică o serie de riscuri interne și externe care pot afecta economia românească și sectorul financiar în ansamblu, subliniind că vulnerabilitățile provin în principal din dezechilibrele interne, dar și din climatul global incert, potrivit digi24.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Schimbare majoră la BNR. Ce trebuie să știe românii: „Am ales pe cineva cu semnătură frumoasă”
Economia României a înregistrat în trimestrul al doilea 2025 o creștere de doar 0,3% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar pentru trimestrul al treilea, estimările arată un avans de 1,6%, mai redus decât în 2024. Prognozele oficiale au fost revizuite în jos: Comisia Europeană prevede o creștere de 0,7%, iar FMI de 1%. Consolidarea fiscală începută anul trecut, prin tăieri sau ajustări bugetare, limitează consumul și investițiile, contribuind la temperarea economiei.
Principalul risc intern rămâne deficitul bugetar, care în primele nouă luni ale anului 2025 a ajuns la 102,5 miliarde de lei, aproximativ 5,4% din PIB. Rectificarea bugetară prevede un deficit total de 8,4% din PIB, mult peste ținta convenită cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. Creșterea datoriei publice până la 57,2% din PIB la mijlocul anului ridică riscul de costuri mai mari de finanțare, volatilitate pe piața valutară și presiuni asupra cursului de schimb.
România a atras mai puțin de 40% din cele 28 de miliarde de euro puse la dispoziție prin PNRR până în noiembrie 2025. Nerealizarea jaloanelor a determinat Comisia Europeană să reducă alocarea totală la 21,41 miliarde de euro, limitând capacitatea României de a finanța investiții strategice în infrastructură, energie și digitalizare. Fondurile neutilizate riscă să fie pierdute odată cu finalizarea programului în august 2026, creând presiuni suplimentare asupra bugetului.
Gospodăriile rămân relativ stabile, cu niveluri de îndatorare sustenabile și avuție netă în creștere cu aproape 8% în iunie 2025. Totuși, inflația persistentă și măsurile fiscale care reduc venitul disponibil pot eroda această reziliență în perioade viitoare.
Companiile se confruntă cu costuri în creștere, în special salariale, și profitabilitate redusă, cu o scădere agregată de 4,5%. Unele sectoare, precum agricultura, imobiliarele și utilitățile, sunt deja în zona de risc. BNR avertizează că un număr semnificativ de firme operează cu pierderi ani la rând, rămân subcapitalizate și contribuie la acumularea restanțelor economice. Guvernul a introdus măsuri pentru capital minim și sancțiuni pentru firmele inactive.
Rata creditelor neperformante în rândul populației a scăzut la 2,85%, în timp ce firmele ajung la 5,1%, IMM-urile fiind cele mai vulnerabile. Portofoliul de credite garantate de stat, lansat în perioada pandemiei, a înregistrat o rată a neperformanței de 9%. BNR recomandă ca programele viitoare să fie orientate către investiții productive și sectoare strategice.
Fraudele informatice au crescut cu 40% în 2024, iar atacurile malware cu aproape 300%, semnalând o escaladare rapidă a amenințărilor digitale. Atacurile DDoS asupra băncilor, deși limitate în efect, subliniază vulnerabilitatea sistemului financiar. Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale poate eficientiza monitorizarea tranzacțiilor și evaluarea riscului, dar poate genera vulnerabilități dacă algoritmii sunt manipulați sau datele compromise.
La nivel global, economia se confruntă cu incertitudini persistente. Deși unele relații comerciale s-au îmbunătățit și conflictele geopolitice s-au detensionat ușor, BNR avertizează că discrepanța dintre riscurile reale și încrederea investitorilor poate genera corecții bruște pe piețele financiare dacă situația globală se deteriorează.